Studii recente despre febra chikungunya
Un nou studiu științific avertizează că febra chikungunya, o maladie tropicală extrem de dureroasă transmisă de țânțari, ar putea deveni endemică în vaste zone din Europa, în contextul creșterii temperaturilor globale. Cercetarea punctează faptul că sudul continentului, inclusiv Spania, se află printre regiunile cu cel mai mare risc, conform celor raportate de Mediafax.
Virusul chikungunya și temperaturile mai scăzute
Analiza publicată în revista științifică Journal of the Royal Society Interface dezvăluie că virusul chikungunya poate fi transmis la temperaturi cu aproximativ 2,5°C mai scăzute decât estimările anterioare. Această descoperire, împreună cu expansiunea țânțarilor tigru (Aedes albopictus) în Europa, sugerează că virusul ar putea circula constant între lunile iulie și august în majoritatea teritoriilor europene, extinzându-se chiar din luna mai până în noiembrie în regiunile sudice.
Primul caz confirmat în România
La sfârșitul lunii ianuarie a fost confirmat primul caz de febră chikungunya în România, conform informațiilor lui Adrian Marinescu, directorul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Este vorba despre un bărbat de 50 de ani.
Rolul temperaturii în incubația virusului
Studiul se concentrează pe efectul temperaturii asupra perioadei de incubație a virusului în corpul țânțarului, un aspect crucial în transmiterea bolii. După ce insecta mușcă o persoană infectată, virusul se înmulțește în organismul acesteia și ajunge ulterior în saliva țânțarului, permițând astfel infectarea altor persoane.
Condiții pentru transmiterea endemică
Pentru ca transmiterea virusului să devină endemică, perioada de incubație trebuie să fie mai scurtă decât durata de viață a țânțarului, iar cercetările sugerează că acest lucru este deja viabil în mai multe zone din Europa.
Analiza specialiștilor britanici
Această cercetare, realizată de experți ai Centrului pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, se bazează pe date din 49 de studii anterioare. Rezultatele indică faptul că virusul chikungunya poate rămâne activ și la temperaturi de 13–14°C, mult sub pragul estimat anterior de 16–18°C.
Țările europene expuse riscurilor mari
Aceste rezultate sugerează că riscul de transmitere al virusului ar putea persista pentru mai mult de șase luni pe an în țări precum Spania, Portugalie, Italia și Grecia, iar între trei și cinci luni în state din Europa Centrală și Occidentală, precum Franța, Germania, Belgia sau Elveția.
Încălzirea globală și impactul asupra epidemiologiei
Până în prezent, iernile geroase din Europa au limitat răspândirea țânțarilor tigru și a bolilor asociate, caracteristice în principal regiunilor tropicale și subtropicale. Însă, schimbările climatice rapide au permis acestor insecte să se stabilească permanent în tot mai multe regiuni din Europa.
Focare locale în sudul Europei
În ultimii ani, au fost raportate focare locale de chikungunya în aproximativ zece țări din sudul Europei, iar anul trecut Franța și Italia au înregistrat epidemii cu sute de cazuri.
Avertismentele cercetătorilor privind viitorul Europei
Cercetătorii subliniază că, pe măsură ce temperaturile cresc, „bariera naturală” care a protejat Europa până în prezent se diminuează treptat, ceea ce ar putea conduce la apariția unor focare din ce în ce mai frecvente în anii următori.
Durerea cronică provocată de febra chikungunya
Boala a fost identificată pentru prima dată în Tanzania, în 1952, infectând anual milioane de oameni în regiunile tropicale. Febra chikungunya provoacă febră și dureri articulare intense, care pot deveni debilitante și pot persista luni sau chiar ani.
Impactul pe termen lung asupra sănătății
În anumite cazuri, mai ales în rândul copiilor și persoanelor în vârstă, infecția poate prezenta complicații severe. Studii indică faptul că până la 40% dintre pacienți continuă să sufere de artrită sau dureri articulare intense chiar și la cinci ani după infectare.
