Acuzatii asupra gestionării fondurilor europene
Analistul economic Adrian Negrescu a formulat critici severe în urma dezvăluirilor din presă referitoare la modul în care Ministerul Energiei a administrat fondurile europene la sfârșitul anului 2024. Conform afirmațiilor sale, România se confruntă din nou cu „o poveste absurdă”, în care banii destinați investițiilor au fost transformați într-o sursă de profit, în timp ce beneficiarii așteptau plățile. Negrescu a declarat: „Dacă am înțeles corect din relatările din presă, Ministerul Energiei a transformat banii primiți de la Uniunea Europeană în lei și i-a plasat în bănci pentru a câștiga dobândă. Ar fi obținut astfel circa 120 de milioane de euro.” În acest context, el a solicitat explicatii publice din partea ministrului de resort.
O ordonanță controversată
Contextul acestor acuzații a fost evidențiat de o investigație detaliată publicată de HotNews, care arată că prin Ordonanța de Urgență 138/2024, Guvernul a permis instituțiilor statului să convertească fondurile europene în lei și să le depună la bănci în vederea obținerii de dobânzi. Legea introduce o prevedere esențială: aceste operațiuni financiare sunt considerate „decizii de oportunitate” și nu pot fi supuse controlului altor autorități, cum ar fi Curtea de Conturi. Până la sfârșitul anului 2024, o astfel de practică nu era permisă, deoarece fondurile europene erau gestionate exclusiv prin Trezoreria Statului, având o destinație clară pentru beneficiari.
Plasamente bancare considerabile
Ministerul Energiei a confirmat, ca urmare a solicitărilor din partea HotNews, că în decembrie 2024 a depozitat aproximativ 8,48 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,7 miliarde de euro, bani proveniți din Fondul pentru Modernizare, care este finanțat prin Banca Europeană de Investiții. Ca rezultat, în 2025, instituția a obținut dobânzi de peste 609 milioane de lei, aproximativ 121 de milioane de euro, cu o rată de peste 7%. Sumele au fost plasate la CEC Bank, conform informațiilor oficiale.
Avertismentele lui Negrescu
Deși Ministerul Energiei susține că nu au existat blocaje sau întârzieri în plățile către beneficiari și că fondurile au fost solicitate „în fiecare ciclu de plată” pentru a menține investițiile, surse guvernamentale citate de HotNews indică contrariul. Aceste surse sugerează că pentru a obține dobânzi mai mari, anumite plăți către beneficiari ar fi fost întârziate sau amânate. Adrian Negrescu a avertizat că mecanismul ar putea fi aplicat și în alte ministere: „Dacă ținem cont de dificultățile în obținerea finanțărilor europene pentru firmele beneficiare, este posibil ca această schemă cu iz inflaționist să fie implementată, cu succes, și în alte ministere.”
Mecanisme fără control
Ordonanța 138/2024 stipulează categoric că aceste operațiuni financiare nu pot fi supuse controlului altor autorități, fiind exclusive la decizia ordonatorilor de credite și realizate chiar „la solicitarea Ministerului Finanțelor”. O lună mai târziu, Guvernul a dezbătut modificarea unei prevederi legate de aprobarea operațiunilor în companiile de stat, dar modificarea a fost abandonată. Analistul economic subliniază că această situație ridică întrebări serioase referitoare la prioritățile statului. „Cred că domnul Ivan, ministrul Energiei, trebuie să iasă public și să explice această manevră financiară”, afirmă Negrescu, adăugând că profiturile rezultate din dobânzi nu justifică întârzierile într-o economie care se bazează pe absorbția fondurilor europene.
Întrebări referitoare la utilizarea fondurilor
Ministerul Energiei a declarat că dobânzile obținute nu au fost încă utilizate și sunt disponibile instituției, urmând a fi destinate cheltuielilor administrative și pregătirii unor proiecte viitoare. Criticii susțin însă că adevărata întrebare rămâne dacă această „optimizare financiară” a fost realizată în detrimentul investițiilor reale și al economiei productive. În lipsa unui răspuns clar din partea Guvernului și a Ministerului Finanțelor, acest subiect riscă să devină unul dintre cele mai controversate episoade în gestionarea fondurilor europene din ultimii ani.
