Retorica alarmistă și efectele sale negative
Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția într-o analiză asupra impactului negativ generat de utilizarea frecventă a termenilor precum „faliment”, „incapacitate de plată” sau „colaps financiar” de către politicieni. Conform declarațiilor sale, această abordare nu reflectă realitatea economică a României, ci, dimpotrivă, provoacă efecte economice dăunătoare.
Rezervele financiare ale României
Socol subliniază că România dispune de rezerve financiare substanțiale și că nu este în pericol de a intra în incapacitate de plată. În analiza sa pentru Mediafax, el menționează existența unei acoperiri predictibile a necesarului de finanțare și un buffer solid în Trezorerie, echivalent cu patru luni de finanțare, precum și rezerve valutare suficiente la Banca Națională a României.
Indicatori economici favorabili
O altă dovadă a stabilității economice este reprezentată de ponderea semnificativă a depozitelor populației și companiilor în bănci, precum și de rata scăzută a creditelor neperformante. Aceste elemente sugerează că nu există o bază solidă pentru scenariile alarmante promovate în spațiul public de către diverși actori politici.
Transformarea crizei bugetare în criză economică
Profesorul acuză politicienii de repetarea constantă a declarațiilor alarmante, susținând că aceste afirmații au transformat o criză bugetară într-una economică. Socol afirmă că se observă tot mai multe semne ale unei crize auto-induse, o profeție care devine realitate.
Declarații alarmante și efectele lor
În ultimele luni, au fost identificate 33 de declarații publice de la lideri de prim rang care conțin termeni precum „default”, „faliment” sau „dezastru economic”. Această retorică extremă a dus la creșterea costurilor de împrumut ale României, de la 6,83% la 7,45%.
Costuri suplimentare generate de retorică
Potrivit analizei, această creștere a costurilor de împrumut se traduce într-o pierdere anuală de 2,8 miliarde lei la buget, generată de majorarea cheltuielilor cu dobânzile. În plus, Socol estimează o pierdere suplimentară de aproximativ 5,8 miliarde lei în produsul intern brut (PIB) din cauza scăderii consumului și investițiilor, precum și investiții care au fost blocate sau amânate, cu o valoare totală de aproape 1,5 miliarde euro.
Efectele asupra populației
Profesorul Socol evidențiază consecințele acestei retorici alarmante asupra vieții cotidiene a cetățenilor, care se confruntă cu inflație crescută, dobânzi mai mari la bănci și o scădere a nivelului de trai. De asemenea, el subliniază impactul acestei situații asupra valorii companiilor românești.
Influența panicii asupra piețelor
Economistul discută despre mecanismele prin care retorica alarmistă afectează comportamentul investitorilor și consumatorilor. Anunțurile de faliment iminente din partea liderilor politici sperie piețele financiare, determinând creditorii să își retragă fondurile sau să aplice o primă de risc sporită.
Comportamentul antreprenorilor și consumatorilor
Pe lângă retragerea capitalului, oamenii de afaceri amână proiectele, iar consumatorii devin excesiv de precauți în privința cheltuielilor. Aceasta rezultă în limitarea creditării de către instituțiile financiare, afectând astfel întregul mediu economic.
Estimarea impactului total
Cristian Socol anticipează un impact financiar total de cel puțin 6,7 miliarde lei anual din cauza retoricii alarmiste perpetuate de decidenți. El subliniază necesitatea de a stopa acest flux de declarații alarmante pentru a evita o criză auto-indusă, avertizând că transformarea unei crize bugetare rezolvabile într-una economică de lungă durată poate avea consecințe severe asupra întregii societăți.
