Românii se confruntă cu creșterea rapidă a dobânzilor
Românii care au credite în lei se pregătesc pentru o lovitură financiară severă, aceasta fiind cea mai gravă situație de la introducerea IRCC în mai 2019. Indicele de referință pentru împrumuturile de consum va crește de la 5,55% la 6,07%, începând cu data de 1 octombrie, atingând astfel cel mai înalt nivel din istoria sa. Această modificare va avea un impact considerabil asupra ratelor, care vor crește cu zeci sau chiar sute de lei. De exemplu, pentru un credit de 100.000 de euro, echivalentul a 500.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani, rata lunară va crește de la 3.513 lei la 3.678 lei, evidențiind o majorare de 165 lei.
Impact asupra noilor împrumuturi
Consecințele nu se restrâng doar la cei care au deja împrumuturi. Cei care intenționează să obțină un credit se vor confrunta, de asemenea, cu o piață în care dobânzile fixe rar coboară sub 5%. Cele mai bune oferte se plasează în jurul valorii de 4,70%, dar există, de asemenea, bănci care oferă credite cu dobânzi de 5,15% sau chiar 5,20%. Astfel, accesul la finanțare devine din ce în ce mai costisitor, formând o povară greu de suportat pentru români.
Permanența la bănci și lipsa mobilității financiare
Un aspect care complică și mai mult situația este stagnarea mobilității financiare. Conform datelor BNR, doar 0,4% dintre debitorii cu credite ipotecare au recurs la refinanțare în ultima perioadă. Astfel, sute de mii de români plătesc rate mai mari decât ar putea, rămânând blocați în credite dezavantajoase. Această lipsă de acțiune a consumatorilor nu doar că sprijină profiturile băncilor, dar afectează profund bugetele familiilor.
Contextul economic și politic actual
Faptul că România se confruntă cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, similar cu nivelurile înregistrate în timpul crizelor globale din 2009 și 2020, contribuie la această problemă. Absența unor măsuri concrete din partea coaliției PSD-PNL-UDMR a fost agravată de tumultul politic determinat de recentele alegeri prezidențiale, care au dus la demisia lui Marcel Ciolacu și la surpriza adusă de ascensiunea lui George Simion. Instabilitatea politică și eticheta de populist și eurosceptic pe care o poartă liderul AUR au sporit nesiguranța printre investitori.
Reacția investitorilor și fluctuarea monedei naționale
Investitorii străini au reacționat dur, vânzând masiv active românești, ceea ce a dus la depășirea pragului psihologic de 5 lei pentru euro. Pentru a contracara devalorizarea, Banca Națională a României (BNR) a intervenit, folosind între 6 și 8 miliarde de euro pentru a menține echilibrul pe piață, ceea ce a redus lichiditatea. Drept urmare, dobânzile au crescut drastic, variind de la 5,5% pentru rata facilității de depozit la 6,5% pentru rata-cheie.
Complexitatea situației după alegeri
După turul doi al alegerilor prezidențiale, câștigat de Nicușor Dan în fața lui George Simion, BNR a fost obligată să acorde băncilor finanțare prin operațiuni repo, care au fost mai ieftine decât creditarea la Lombard, dar totuși costisitoare comparativ cu nivelurile anterioare. Cererea pentru aceste credite a variat între 25 și 6,5 miliarde de lei, iar BNR nu a reușit să satisfacă complet necesitățile pieței.
Costurile împrumuturilor pentru debitori
Pentru un credit ipotecar de 210.000 de lei pe 25 de ani, bazat pe ROBOR, rata a crescut deja de la 1.615 lei la 1.721 lei. În schimb, pentru cei care au optat pentru IRCC, efectele majorării dobânzilor vor fi resimțite cu întârziere: rata va rămâne 1.628 lei până în octombrie, când se va ajusta la 1.701 lei. Deși diferența pare mică, pe termen lung poate genera costuri suplimentare semnificative.
Comparativ cu cei legați de ROBOR
Între timp, debitorii care utilizează IRCC au beneficiat de costuri mai mici în raport cu cei care s-au împrumutat pe baza ROBOR, economisind aproximativ 3.600 lei din 2019 până în prezent. Totuși, odată cu recesiunea economică și instabilitatea politică, acest avantaj începe să dispară, iar realitatea arată că, în momente de criză, povara financiară se transferă rapid asupra populației.
