Cum am ajuns în criză fiscal-bugetară. Analiză: România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, iar media UE e de 5,4%. Țările din regiune au reușit o diminuarea a decalajului, noi nu

Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, a declarat că România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de 5,4%, și că, spre deosebire de țările din jur, noi n-am reușit o diminuare a acestui decalaj. Asta în condițiile în care Guvernul tocmai a decis să majorareze TVA.AdsAnghel a vorbit pe larg despre cauzele care au dus la actuala criză fiscal-bugetară, punctând de ce povara în plus pe mediul privat nu e deloc o soluție, ba dimpotrivă.Daniel Anghel, despre incapacitatea statului de a colecta TVAPotrivit specialistului, cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multe, cele mai evidente fiind numărul redus de contribuabili raportat la mărimea populației, capacitatea de colectare slabă a ANAF, evaziunea fiscală, fenomenul muncii la negru.„România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, deci mai mult de o treime din TVA nu ajunge la buget, în timp ce media UE este de 5,4%. Statele cu decalaje similare cu ale României au luat măsuri foarte eficiente. De exemplu, Bulgaria, care se clasa mai rău decât România la colectarea TVA, a ajuns la un decalaj de încasare a TVA sub media UE. Polonia a reușit să îl diminueze de la 25% la 3,3%. Ambele au reușit printr-un mix de reforme și digitalizare a administrațiilor fiscale. Astfel, atingem un alt punct nevralgic, administrarea fiscală, unde deși s-au făcut multe reforme, prin măsuri precum casele de marcat electronice, e-factura, SAF-T, e-transport și altele -, nefiind operaționalizată analiza modulelor de date pentru a ținti direct zonele de evaziune, nu au generat încă rezultatele dorite”, a explicat Daniel Anghel, potrivit Agerpres.Cum am ajuns în criză fiscal bugetară„Situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative și fiscale frecvente și fără studii de impact, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea și dotarea cu tehnologiei a administrației fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie și de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului și deficite tot mai mari, mai greu de finanțat și, implicit, o stare de nemulțumire a multor categorii sociale”, a mai explicat acesta.Anghel a amintit că aceste crizele suprapuse începute din 2020 au venit după o perioadă în care statul român a introdus multe scutiri de taxe și excepții și a mărit salariile și pensiile, fără a ține seama de limitele bugetare. De altfel, România e încă din primăvara lui 2020 în procedură de deficit excesiv.În 2021-2022, România a reușit să-și mai reducă din deficit, dar în 2024, superan electoral, acesta s-a adâncit până la recordul de 9,3% din PIB.„România a primit prea multe amânări și de aici urgența din ultimele săptămâni de a găsi acele măsuri care să reducă deficitul bugetar la 7-7,5% în acest an. O astfel de reducere este însă dificil de făcut în doar jumătate de an și categoriile vizate de creșteri de taxe sau de tăieri de cheltuieli se simt nedreptățite”, a mai declarat Daniel Anghel, potrivit Agerpres.Acesta a mai susținut că indiferent câți bani se strâng la buget, căci în ultimii ani taxele au crescut, statul tot cheltuie mai mult: „Observăm că indiferent cât au crescut veniturile din taxe, cheltuielile au avut un ritm de creștere superior. Să luăm exemplul anului trecut când a fost majorată fiscalitatea (impozitul minim pe cifra de afaceri, microîntreprinderi, salarii din IT, construcții etc) care a condus la încasări din taxe și impozite mai mari cu 17,4% decât în 2023, în timp ce cheltuielile de personal s-au majorat cu 24%. Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, vedem că această tendință se menține de la an la an: încasările cresc, dar cheltuielile cresc și mai mult”.Totodată, Anghel a explicat de ce împovărarea mediului privat va face mai mult rău: „Având în vedere că economia a crescut anul trecut cu doar 0,8%, iar previziunile pentru acest an sunt în scenariul optimist în jurul a 1%, creșterea fiscalității pune o frână mediului privat și riscă să conducă la recesiune. Așadar creșterea poverii fiscale trebuie limitată”.Sursa: B1.ro