Reacția lui Marius Tucă la mandate de securitate națională
Marius Tucă a comentat recent statisticile oficiale care indică faptul că România a emis 2.843 de mandate de securitate națională în perioada imediat ulterioară primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Într-o postare pe platforma X, jurnalistul critică modul în care serviciile secrete și instituțiile statului și-au exercitat influența asupra lui Călin Georgescu, subliniind că aceste măsuri de supraveghere reflectă o „insecuritate națională”.
Supravegherea mii de români
Tucă subliniază că România a devenit un „stat polițienesc”, în care interceptarea comunicațiilor este considerată o practică obișnuită, la fel de naturală precum igiena personală. El afirmă: „În România, să asculți telefoanele e ca și când te-ai spăla pe dinți”.
Critica intervenției asupra lui Călin Georgescu
Jurnalistul subliniază că după desfășurarea primului tur al alegerilor, au fost emise 2.843 de mandate de ascultare pe criterii de „securitate națională”. El se întreabă: „Putem înțelege aceasta, dar nu putem justifica motivele pentru care aceste mandate au fost emise. În ce fel este amenințată siguranța națională, având în vedere că rușii nu au fost ascultați, iar ei sunt cei responsabili pentru ingerințe în alegeri?”
Insecuritate națională în contextul alegerilor
Tucă afirmă că toate aceste interceptări reflectă, în realitate, insecuritatea națională a României. El susține că victoria lui Călin Georgescu în primul tur electoral a determinat organele competente să emită mandate de ascultare, temându-se că ordinea constituțională a statului ar putea fi pusă în pericol. Jurnalistul se întreabă retoric de ce nu s-a intervenit în cazul rușilor, care au avut un rol activ în manipularea alegerilor.
Acțiunile serviciilor secrete
Potrivit lui Tucă, serviciile secrete au acționat cu scopul de a-l exclude pe Călin Georgescu din competiția electorală, indiferent de legalitatea mandatelor emise. „Un singur Călin Georgescu, un candidat din afara sistemului, a fost suficient pentru ca toate agențiile să se mobilizeze împotriva lui, chiar și fără mandate legale”, adaugă el, sugerând că soarta acestuia a fost deja decisă după turul inițial al alegerilor.
Datele oficiale despre mandatele emise
Conform datelor oficiale, între noiembrie 2024 și septembrie 2025, autoritățile române au emis 2.843 de mandate de securitate națională. Aceste informații au fost furnizate de Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, ca răspuns la o solicitare menționată anterior. Este notabil că niciuna dintre cererile depuse nu a fost respinsă.
Mandatele de supraveghere aprobate de instanțe
În decursul ultimilor trei ani, Înalta Curte de Casație și Justiție a aprobat un număr total de 8.603 mandate de supraveghere. Aceste mandate sunt solicitate de direcțiile de informații ale statului și sunt validate de Procurorul General al României, precum și de judecătorii competenți ai instanței supreme.
Transparență în procesul de aprobat mandatele
Pentru perioada menționată, nu există dovezi că Parchetul sau ÎCCJ ar fi respins vreo solicitare de mandat de securitate națională. Aceasta ridică întrebări cu privire la transparența și criteriile în baza cărora aceste măsuri sunt emise în România.
Impactul asupra societății românești
Criticile lui Tucă venite pe fondul acestor date sugerează o neliniște în societatea românească cu privire la practicile de supraveghere. Există o îngrijorare că interceptarea comunicațiilor nu este doar o măsură necesară pentru protecția națională, ci o formă de control care ar putea afecta libertățile civile ale cetățenilor. Dezbaterile pe această temă sunt din ce în ce mai intense, evidențiind o posibilă ruptură între populație și stat.
