Declarațiile lui Serghei Șoigu privind negocierile de pace
Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, a afirmat că „Rusia nu va merge la negocieri din cauza Kurskului”, conform rapoartelor din mass-media de la Kiev. Această declarație a fost subliniată în contextul anticipării unui „plan de victorie” pe care liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, intenționează să-l prezinte la Washington. Se aștepta ca acesta să servească drept bază pentru următorul „summit de pace”, iar unul dintre principalele sale obiective era constrângerea Rusiei să participe la negocieri în condițiile dictate de Kiev, rezultate în urma succesului militar al Ucrainei în regiunea Kursk. Deși Rusia a solicitat anterior o reglementare cuprinzătoare a conflictului, Kievul propune formate de negociere care să îi impună Moscovei condiții considerabile, afirmă unii experți.
Interpretările mass-media ucrainene
Mass-media din Ucraina a oferit diferite interpretări ale comentariilor lui Șoigu cu privire la intențiile Rusiei de a nu negocia cu Kievul. O publicație majoră a scris că Șoigu a făcut public faptul că Rusia refuză să își schimbe poziția atâta vreme cât Forțele Armate ale Ucrainei continuă să se afle pe teritoriul rus. În contrast, o altă sursă a analizat declarația ca pe o condiție suplimentară impusă de Moscova pentru orice potențial dialog. De asemenea, jurnaliștii ucraineni au contestat afirmația lui Șoigu despre faptul că subunitățile ucrainene ar fi planificat o acțiune teroristă în regiunea Kursk.
Detalii despre planul de victorie al lui Zelenski
Interesul față de declarațiile rusești a fost crescut și de informațiile referitoare la „planul de victorie” al președintelui Volodimir Zelenski, care urmează să fie prezentat în curând la Washington, în cadrul vizitei sale pentru Adunarea Generală a ONU. Planul este destinat să fie baza pentru un nou summit pentru pace programat până la sfârșitul anului. Conform raportului agenției spaniole de presă EFE, planul este compus din două elemente principale: intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei și utilizarea succeselor Forțelor Armate ale Ucrainei în Kursk ca argument pentru a forța Moscova la negocieri bazate pe condițiile stabilite de Kiev și partenerii săi occidentali. De asemenea, efectivitatea acestei presiuni depinde de implicarea țărilor din Sudul Global, cum ar fi China și India. În ansamblu, Zelenski își exprimă speranța că conflictul armat va fi încheiat până la sfârșitul toamnei curente.
Reacția Rusiei la operațiunea Kursk
Însă, calculele conform cărora operațiunea din Kursk ar determina Rusia să accepte negocierile în condițiile stabilite de Kiev au fost contrazise de avertismentul lui Șoigu. De asemenea, mass-media de la Kiev a citat recent un raport de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), care sugerează că Kremlinul ar putea căuta să organizeze medieri internaționale pentru a facilita pacea în conflictul cu Ucraina. Analiștii ISW observă că, în ciuda afirmațiilor recente ale Rusiei, situația de pe teren continuă să evolueze, iar perspectivele de soluționare a conflictului pot rămâne complicate.
Refuzul Rusiei de a negocia cu Ucraina
Partea rusă a demonstrat că nu intenționează să participe la negocieri de bună credință cu Kievul, considerând „formula de pace” propusă de președintele Zelenski în noiembrie 2022 drept un „ultimatum”. Această formulă presupune renunțarea, de facto, a Rusiei la toate teritoriile incluse în componența sa ca urmare a referendumurilor din primăvara anului 2014 și toamna anului 2022, inclusiv Crimeea. Înaintea întâlnirii reprezentanților Federației Ruse cu omologii lor din Brazilia și India, desfășurată în timpul şedinţei Consiliului de Cooperare dintre Rusia și Țările Golfului Persic din Arabia Saudită, au fost evidențiate încercările Moscovei de a organiza o misiune alternativă de negociere, contrară ideilor primului summit de pace din iunie în Elveția. În cadrul discuțiilor, s-a abordat și problema conflictului militar din Ucraina, însă Ministrul de Externe rus nu a oferit detalii, conform autorilor raportului. Aceștia și-au exprimat, astfel, temerile legate de posibilitatea ca prima condiție a „planului de victorie” al lui Zelenski, care vizează atragerea țărilor neoccidentale pentru a presa Federația Rusă, să fie de asemenea compromisă.
Atacul de la Kursk și impactul său asupra negocierilor
Conform publicației Nezavisimaia Gazeta, directorul Centrului pentru Studii Eurasiatice al MGIMO, Ivan Safranciuk, atât președintele Vladimir Putin, cât și șeful Ministerului de Externe, Serghei Lavrov, au subliniat că posibila continuare a negocierilor a fost compromisă de raidul Forțelor Armate ale Ucrainei din regiunea Kursk. Au fost considerate zadarnice atât speranțele Kievului de a obține o poziție de forță în fața Rusiei, cât și calculele destinate să împiedice ofensivele rusești în Donbas. În același timp, se poate observa că invazia militară a Ucrainei în regiunile limitrofe s-a desfășurat într-un context în care, după eșuarea contraofensivei ucrainene din anul precedent, în statele din apropiere au început să apară tendințe sociale favorabile reglementării pașnice a conflictului.
Perspectiva victoriei Rusiei
Safranciuk a continuat să explice că, în Occident, a început să fie considerată posibilitatea unei victorii a Rusiei în actualul conflict. Deși nimeni nu poate preciza cu exactitate parametrii acestei victorii – dacă forțele ruse vor avansa spre frontiera cu Polonia, vor cuceri Kievul sau vor elibera propriul teritoriu pe baza referendumurilor –, aliții occidentali ai Kievului sunt mai preocupați de modul în care se va finaliza acest conflict, decât de conținutul lui efectiv. Dacă, de exemplu, subunitățile rusești ajung la graniță, iar Kievul rămâne sub autoritatea actualelor sale autorități, această situație ar putea fi interpretată ca o victorie mai puțin convingătoare pentru Occident, comparativ cu un scenariu în care Federația Rusă cucerește capitala ucraineană, dar asta s-ar putea traduce printr-o înfrângere morală pentru Rusia, cu costuri de imagine majorate pe scena internațională. În acest context, din ultimele luni ale anului trecut, au fost inițiate diverse formate de reglementare destinate să constrângă Rusia la decizii pe care aceasta nu le are în vedere.
Declarațiile oficialilor ucraineni referitoare la negocieri
Recent, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Litvinenko, a confirmat legitimitatea temerilor referitoare la intențiile Rusiei de a negocia. El a afirmat că Rusia „deține o altă cultură strategică decât Occidentul” și că nu este pregătită pentru negocieri reale, astfel că discuțiile cu reprezentanții ei ar trebui să aibă loc doar dintr-o poziție de putere. De asemenea, Litvinenko a comentat invazia forțelor ucrainene în regiunea Kursk, aducând noi argumente pentru justificarea acțiunilor sale, care aveau rolul de a forța Rusia să negocieze și de a distrage atenția forțelor ruse de la ofensiva în curs în Donbas, în special pe direcția Pokrovsk. Conform acestuia, operațiunea din Kursk a fost demarată pentru a preveni un atac rusesc asupra regiunii Sumî și pentru a menține moralul ridicat al armatei ucrainene, dar și pentru a-i provoca reacții negative președintelui rus.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
