Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre povara financiară a bugetului
Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu pentru Euronews România, în care a abordat cele două categorii de poveri financiare care afectează în prezent bugetul național: pensiile speciale, în special cele ale magistraților, și creșterea numărului de concedii medicale și certificate de handicap. Bolojan afirmă că România plătește acum pentru „efectele unor decizii greșite din anii anteriori”, iar soluțiile propuse de el vizează corectarea situației actuale și asigurarea unui viitor stabil.
Efectele deciziilor greșite asupra pensiilor
Referitor la pensiile de serviciu ale magistraților, premierul a declarat că propunerea sa, constând într-o pensie de 70% din ultimul salariu, ar duce la un venit net de aproximativ 3.500 de euro. La această sumă s-ar aplica o contribuție de asigurări sociale de sănătate de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.
„Se poate discuta despre oportunitatea unei astfel de pensii pentru un magistrat, însă foarte puțini români câștigă așa ceva după o viață de muncă. Indiferent de interpretări, această pensie este mai mult decât decentă în România de astăzi”, a subliniat Bolojan.
El a insistat asupra necesității recalibrării întregii arhitecturi a sistemului de pensii pentru a asigura sustenabilitatea acestuia: „Pe durata mandatului meu, îmi doresc să iau măsuri ce sunt benefice atât pentru prezent, cât și pentru viitor, astfel încât România să devină o țară care oferă oportunități și pensii decente, într-un cadru sigur.”
Explozia concediilor medicale și a certificatelor de handicap
Premierul Bolojan a abordat de asemenea o problemă delicată: numărul crescut de concedii medicale și situația certificatelor de handicap. El susține că există „exagerări evidente” în această privință. Anual, România plătește aproximativ 6 miliarde de lei pentru concedii medicale, din care 1,2 miliarde de euro reprezintă contribuția statului, pe lângă sumele suportate de angajatorii din sectorul privat.
Premierul observă că numărul zilelor de concediu medical este neobișnuit de ridicat și semnalează existența unor „îmbolnăviri programate”, în special în perioada sărbătorilor, cum ar fi Crăciunul și Anul Nou, dar și între Paștele Ortodox și cel Catolic.
Impactul măsurilor recente
Conform premierului, măsurile recente adoptate, care reduc compensațiile pentru primele zile de concediu medical considerate a fi acordate în exces și care intensifică controalele, au început deja să ofere rezultate. Bolojan susține că într-o singură lună, sumele plătite au scăzut cu aproape 50 de milioane de euro. Dacă acest trend continuă, economia anuală ar putea beneficia semnificativ.
„Nu mă refer la bolile reale, ci la concediile medicale acordate fără just temei. Nu putem ignora faptul că aceasta a fost o realitate”, a afirmat premierul.
Problema certificatelor de handicap
Bolojan a reliefat și dificultăți în privința certificatelor de handicap, menționând că în anumite localități numărul beneficiarilor depășește cu mult proporțiile normale. „Abuzarea sistemelor de acest tip duce la dezechilibre economice și la inechitate socială. În afara cazurilor legitime, aceste situații nu reflectă realitatea”, a avertizat premierul.
Reacția societății și a specialiștilor
Discuțiile despre aceste teme au suscitat reacții variate în rândul societății. Criticii pe de o parte, susțin că modificările propuse ar putea afecta negativ veniturile persoanelor vulnerable. Pe de altă parte, susținătorii premierului argumentează că reformele sunt necesare pentru a restabili echilibrul financiar al țării.
Mulți specialiști avertizează însă că măsurile trebuie aplicate cu precauție, pentru a nu crea un sistem inechitabil, în care cei cu adevărate nevoi să fie dezavantajați. Experții în domeniul social și economic subliniază necesitatea unei analize aprofundate și a consultărilor cu toate părțile implicate în procesul de reformă.
Perspectivele viitoare
Pe termen lung, reformele propuse de premierul Bolojan ar putea transforma sistemul pensiilor și cel al concediilor medicale. Cu toate acestea, implementarea eficientă a acestora va depinde de colaborarea între autorități și societate. Ajustările cerute nu vor fi simple, dar sunt considerate esențiale pentru a asigura un viitor stabil și echitabil pentru toate categoriile sociale din România.
Așadar, răspunsurile la aceste provocări economice vor necesita o abordare responsabilă și o voință politică fermă pentru a construi un sistem sustenabil care să răspundă nevoilor actuale ale cetățenilor.
