Vicepremierul Tánczos Barna despre pensiile magistraților
Vicepremierul Tánczos Barna a afirmat miercuri, la Petreşti, că amânarea deciziei Curții Constituționale (CCR) referitoare la pensiile magistraților subliniază necesitatea urgentă a reformelor, având în vedere impactul financiar asupra bugetului României. Barna a avertizat că întârzierea în luarea unei decizii ar putea duce la pierderi semnificative, estimând că România ar putea rata sute de milioane de euro din fondurile europene nerambursabile.
Cu impact asupra bugetului României
„Nu pot să sprijin astfel de decizii, deoarece efectul financiar este unul evident. Curtea Constituțională e o instituție esențială și este important să fie respectată, dar trebuie să ne concentrăm pe reformele necesare, care au implicații financiare serioase pentru țara noastră. O întârziere continuă în această privință va însemna pierderi de sute de milioane de euro pentru România, care nu își permite acest lux”, a spus Tánczos Barna, în timpul inaugurării unei unități de producție din sectorul apărării, în Dâmbovița.
Decizia CCR și amânările repetate
Judecătorii CCR au decis să amâne, pentru a cincea oară, pronunțarea asupra pensiilor magistraților, fixând un nou termen pentru 18 februarie 2026. Această amânare a generat controverse, având în vedere că este un subiect delicat, iar premierul Ilie Bolojan a insistat asupra necesității implementării reformelor.
Studii suplimentare solicitate de CCR
Decizia de amânare a fost justificată prin necesitatea de a analiza solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a consulta Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la statutul magistraților din România. Curtea a afirmat că, având în vedere necesitatea de a studia documentele depuse, deliberările vor fi suspendate.
Apel la clarificări din partea CJUE
Cererea adresată de ÎCCJ CCR vizează verificarea compatibilității legislației naționale cu normele Uniunii Europene, în special în ceea ce privește principiile de proporționalitate și egalitate. Aceasta are rolul de a asigura fundamentarea legalității reformelor legate de statutul și independența magistraților, principii vitale în cadrul justiției.
Neconstituționalitatea legii pensiilor
Pe 5 decembrie 2025, ÎCCJ a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale, afirmând că aceasta discriminează magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari. Această lege a fost criticată pentru că ar submina independența justiției și ar încălca standardele internaționale stabilite de jurisprudența CJUE și CEDO.
Beneficiarii pensiilor de serviciu
În România, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% provin din sectorul apărării și ordinii publice. Bugetul necesar pentru a plăti drepturile obținute de aceste categorii depășește 14 miliarde de lei pentru anul 2024, cu cea mai mare parte acoperită de Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale.
Modificările propuse de Guvern
În cadrul reformei oficializate pe 2 decembrie, Guvernul Bolojan a propus o serie de ajustări care vizează pensiile magistraților. Modificările includ reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 70% din ultimul salariu net și o creștere a perioadei de tranziție pentru pensionări anticipate. Astfel, vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani, cu penalizări aplicabile pentru pensionările anticipate.
Criterii de pensionare pentru magistrați
Conform noii reglementări, magistrații vor putea continua să se pensioneze anticipat după 35 de ani de vechime, însă vor face față penalizărilor anuale în funcție de vârsta standard de pensionare. Aceste schimbări sunt concepute pentru a asigura o ajustare graduală a sistemului, dar persistă îngrijorări privind impactul acestora asupra statutului judecătorilor.
Critici aduse fundamentării reformei
Criticile aduse propunerilor de reformă sugerează că acestea sunt mai degrabă o manipulare a imaginii publice decât o soluție reală pentru îmbunătățirea situației magistraților. Statutul acestora a fost puternic contestat în raport cu standardele internaționale, precum și prin prisma deciziilor anterioare ale CCR.
Implicațiile pe termen lung ale reformei
Reformele propuse de Guvern au potențialul de a schimba semnificativ structura sistemului de pensii pentru magistrați și de a influența independența justiției în România. Aceste măsuri, pe lângă impactul lor imediat asupra beneficiarilor, trezesc întrebări esențiale despre viitorul reformelor legale și despre efectele pe termen lung asupra justiției din țară.
