Normalizarea relațiilor cu Serbia
Premierul kosovar interimar, Albin Kurti, afirmă că Kosovo și Serbia „au nevoie să-și normalizeze” relațiile, cu câteva zile înaintea alegerilor legislative în care speră să câștige. Potrivit agenției AFP, Kurti, aflat la conducere din 2021, a semnat mai multe acorduri cu Belgradul, care nu a recunoscut în niciun moment independența Kosovo. Tensiunile dintre cele două țări sunt frecvente, amenințând stabilitatea regională și oferind Rusiei oportunitatea de a provoca destabilizare în Europa.
Tensiunile existente
„Avem nevoie să ne normalizăm relațiile cu Serbia, dar nu este o sarcină simplă,” a declarat Kurti într-un interviu acordat AFP în Ajunul Crăciunului. El continuă, subliniind complexitatea de a normaliza relațiile cu un regim autoritar care nu recunoaște Kosovo și nici crimele comise în timpul conflictului din 1998-1999. Kurti menționează un acord de normalizare, semnat în 2023 sub egida Uniunii Europene, care ar trebui implementat, implicând o recunoaștere reciprocă, cel puțin de facto.
Exigențele pentru dialog
În vederea reluării dialogului, Kurti subliniază necesitatea ca Serbia să-l predea pe Milan Radoicic, un sârb acuzat de organizarea unui atac la Banjska, în 2023. Premierul speră că Uniunea Europeană, Franța și Germania vor exercita presiuni asupra Belgradului pentru a facilita acest proces.
Influența Rusiei asupra regiunii
Relațiile cu Serbia sunt umbrite de influența Rusiei, care nu și-a întrerupt legăturile cu Moscova, depinzând de aceasta pentru resurse energetice. Kurti subliniază că „există numeroase legături” între Serbia și Rusia, iar dacă Rusia decide să destabilizeze regiunea, Serbia ar putea deveni un aliat. Această situație îi îngrijorează pe liderii kosovari, care colaborează cu partenerii internaționali pentru a preveni o astfel de dezvoltare.
Colaborarea cu Statele Unite
Kosovo, care aspiră să adere la NATO, a întărit relațiile cu Statele Unite în ultimele luni. De exemplu, Kosovo a redus tarifele impuse produselor americane și a acceptat primirea a până la 50 de migranți extrădați de Washington. Actualmente, un singur migrant a fost acceptat în Kosovo. Kurti a menționat că nu solicită ajutoare financiare în schimbul acestei colaborări, ci o face pentru a sprijini partenerul american.
Alegerea anticipată și așteptările electorale
În contextul în care Albin Kurti nu a reușit să obțină suficiente mandate în alegerile legislative programate pentru februarie 2025, a fost nevoit să accepte organizarea alegerilor anticipate. Acestea sunt planificate pentru duminică, după o perioadă de zece luni de blocaj politic, în care Parlamentul fragmentat nu a găsit o coaliție viabilă. Kurti a declarat că speră să obțină un procent mai mare de voturi decât în februarie, când a primit 42,3%, și își propune să depășească pragul de 50%.
Strategia electorală
După ce a obținut un rezultat semnificativ la ultimele alegeri, Kurti își exprimă dorința de a câștiga sprijinul publicului pentru a întări poziția guvernului său. „Nu este suficient să câștigi; trebuie să câștigi în mod convingător,” a declarat el. Această abordare reflectă o nevoie de consolidare a autorității și a legitimității în fața provocărilor interne și externe.
Un viitor incert
Perspectivele politice pentru Kosovo rămân complexe, iar abordările lui Kurti fac parte dintr-o strategie mai amplă de a stabiliza țara și a naviga între influențele internaționale. Acesta recunoaște provocările cu care se confruntă, dar își menține angajamentul față de perspectiva de normalizare a relațiilor cu Serbia, evidențiind totodată necesitatea unei susțineri mai puternice din partea partenerilor internaționali.
