Complexitatea comunicării cu Trump
Cum poți urmări și înțelege un președinte care, într-un singur an, a distribuit peste 6.000 de mesaje pe rețelele sociale, a organizat peste 433 de evenimente publice și a ținut conferințe de presă de durată medie aproape două ore? Aceasta este întrebarea pe care o ridică Patrick Wintour, editor diplomatic al publicației „The Guardian”, conform news.ro. Biroul stenografilor de la Casa Albă a calculat că a transcris 2,4 milioane de cuvinte rostite de Donald Trump, ceea ce este de patru ori mai mult decât lungimea epopeii „Război și pace” de Tolstoi.
Provocările pentru diplomați
Urmărirea activităților lui Trump nu este doar o provocare pentru reporteri, ci și pentru diplomații obosiți, care trebuie să descifreze semnalele din haosul provocat de președinte. Diplomații occidentali au fost nevoiți să îmbunătățească modul în care monitorizează presa, pentru a răspunde rapid la anunțurile politice imprevizibile sau atacurile neașteptate asupra unor aliați. Ministerele de Externe sunt acum obligate să fie atente și la mesajele private publicate de șeful Casei Albe pe platforma Truth Social.
Frecvența postărilor
Trump organizează conferințe de presă aproape zilnic și, în primul său an, a efectuat 6.606 postări pe Truth Social. Analizele arată că cele mai active momente pentru postare sunt joi noaptea, marțea la ora 11:00, sâmbăta la ora 17:00 și luni la ora 23:00. Aceste momente creează adesea dificultăți pentru diplomații occidentali, care se află pe fusuri orare diferite. Un diplomat a observat că, în majoritatea dimineților, întrebarea frecventă este: „Ce a mai spus acum?”
Un exemplu extrem
În noaptea de 1 decembrie, Trump a postat de 156 de ori, combinând anunțuri care afectează piețele cu laude personale și teorii conspiraționiste. Printre acestea s-a aflat și ipoteza că Joe Biden ar fi fost înlocuit de roboți și clone. Diplomatii europeni consideră că aceste postări nocturne pot fi neplăcute, întrucât pot ajunge pe telefoanele lor în timp ce se îndreaptă spre birou. De exemplu, marțea trecută, Ministerul de Externe al Regatului Unit a descoperit o comunicare de la Nigel Farage, care îi cerea lui Trump să critice un acord britanic legat de insula Diego Garcia, un subiect pe care Downing Street credea că a fost deja rezolvat.
Provocarea comunicării
Un diplomat aflat în Marea Britanie a explicat că a devenit o abilitate specifică să traducă și să filtreze declarațiile adesea incoerente ale lui Trump pentru a găsi posibilele idei politice cu impact real. „Poți asculta o conferință de presă și el poate începe să vorbească despre copilăria lui sau despre visele sale, făcându-te să te simți desconectat, iar apoi realizezi că ai ratat o informație importantă”, a declarat diplomat. Deși multe dintre declarațiile sale sunt simple exagerări, există întotdeauna posibilitatea ca el să lanseze o afirmație surprinzătoare.
Teama de banalitate
Un alt diplomat a comentat despre deschiderea unei conferințe de presă recente, în care Trump a subliniat realizările sale din primul an de mandat și a petrecut 80 de minute discutând despre statutul Americii în lume. La scurt timp, a lansat atacuri asupra unor personalități precum Ilhan Omar și a început să arate fotografii ale unor presupuși delincvenți. De asemenea, a menționat cu entuziasm un loc din Elveția, unde a afirmat că este așteptat cu nerăbdare, arătându-și teama de a nu fi considerat plictisitor.
Strategiile diplomatice
Aceste sesiuni de presă pot fi extrem de obositoare, recunosc unii diplomați, în special atunci când se poate verifica dacă jurnaliștii au sesizat ceva important. Dame Karen Pierce, fosta ambasadoare a Marii Britanii la Washington, a mărturisit că unul dintre secretele succesului ei a fost prezența frecventă la Fox News, știind că Trump urmărește acest canal. Unele ambasade au început să aloce resurse pentru a analiza modul în care Fox abordează geopolitica, având în vedere că aceasta este considerată o sursă crucială de informații pentru Trump.
Percepția asupra dezinformării
Diplomații occidentali subliniază că, pe lângă susceptibilitatea lui Trump la dezinformare, el însuși devine o sursă de dezinformare. Dezbaterile pe tema verificării faptelor au crescut în timpul primului său mandat. Totuși, se recunoaște că Trump dezvoltă propriile sale fapte, iar diplomații nu le pot ignora, având în vedere potențialul lor de a influența rivalii. De exemplu, el a susținut în discursul său de la Davos că China exportă turbine eoliene către Europa, dar nu le folosește în propria sa țară.
Complicațiile pentru diplomați
Aceste declarații complică munca diplomaților, care trebuie să navigheze între faptele dezinformate și realitate. Cu cât Trump devine mai departe de realitate, cu atât acești diplomați experimentați vor fi mai valoroși în interpretarea mesajelor sale incoerente, conform analizei realizate de The Guardian.
