Blestemul Ceasului Astronomic din Praga
În inima Pragai, oraș cunoscut pentru cele o mie de turnuri și legendele vechi, Piața Orașului Vechi găzduiește o poveste fascinantă și înfricoșătoare din epoca medievală: blestemul Ceasului Astronomic. Creat în anul 1410, ceasul simbolizează ingeniozitatea tehnică și artistică, fiind mult mai mult decât un simplu instrument de măsurare a timpului. Acesta reprezintă un microcosmos care reflectă nu doar orele și mișcarea astrală, ci și destinul unei întrege națiuni.
Povestea din spatele mecanismului
Dincolo de precizia mecanismului, Ceasul Astronomic din Praga încă mai păstrează amintirea unei pedepse severe. Aceasta este legată de un ceasornicar, a cărui umbră se pare că mai bântuie și astăzi incinta Primăriei Vechi, conferind o aură de mister și tragedie.
O capodoperă artistică
Ceasul Astronomic nu a fost conceput doar ca un instrument de măsurare a timpului. Situat pe fațada sudică a Primăriei Vechi din Piața Orașului Vechi, această operă de artă medievală îmbină rar astronomie, artă și inginerie. Cel mai vechi element al său, cadranul astronomic, a fost realizat de ceasornicarul Mikulas de Kadan și profesorul de matematică și astronomie de la Universitatea Carolină, Jan Sindel.
Începerea funcționării
Prima mențiune documentată a ceasului a avut loc pe 9 octombrie 1410, când acesta a fost activat pentru prima dată. Mecanismul afișa pozițiile Soarelui și ale Lunii pe cer, fazele lunare, echinocțiile, solstițiile și semnele zodiacului.
Animalele și apostolii
În jurul anului 1490, ceasul a fost extins cu un cadran calendaristic, fiind decorat cu sculpturi gotice. La fiecare oră, se desfășoară un spectacol cu figurile a 12 apostoli, veniți să marcheze trecerea timpului, însoțiți de alegorii ale răului: un personaj vanitos, un negustor zgârcit, un turc invidios și Moartea, reprezentată de un schelet cu clepsidră.
Legenda lui Hanus
Legenda blestemului, profund înrădăcinată în folclorul ceh, nu atribuie crearea ceasului lui Mikulas de Kadan, ci îi dă credit unui alt meșter, Hanus de la Ruze. Acesta era un ceasornicar renumit din secolul al XV-lea. Potrivit relatărilor, consilierii municipali, temându-se că Hanus ar putea crea un ceas și mai grandios pentru alt oraș, l-au orbit cu un fier roșu după finalizarea lucrărilor.
Gestul de răzbunare
Orbit și trădat, meșterul, cu ajutorul unui ucenic, a pătruns în turnul ceasului și a avariat mecanismul în mod deliberat, ca o formă de răzbunare. Înainte de a muri, el ar fi rostit un blestem: „Oricine va încerca să repare sau să modifice ceasul va îndura nenorociri, nebunie sau moarte”.
Încercări de restaurare
Conform legendei, ceasul a rămas oprit timp de peste un secol, până în 1552, când ceasornicarul Jan Taborsky l-a reparat, însă nu înainte ca alții să fi pierit în circumstanțe misterioase, lăsând în urmă zvonuri despre forțele malefice ale blestemului.
Devastări și superstiții
Cu decenii mai târziu, legenda părea să se confirme, iar ceasul devenea un simbol al fatalității. Deși nu există dovezi palpabile ale „epidemiei” din secolul al XIX-lea, ceasul a fost implicat în multe evenimente disperate care au alimentat superstițiile. Între 1865 și 1866, în timpul unor lucrări majore de restaurare, orașul a fost lovit de inundații devastatoare.
Incidente istorice marked by the curse
Cel mai dramatic incident a avut loc în 1945, în timpul Răscoalei din Praga. Trupele naziste în retragere au incendiat Primăria, distrugând sculpturile și avariind mecanismul. Ceasul a rămas oprit timp de trei ani, iar localnicii speculau că blestemul lui Hanus se abătuse asupra orașului.
Restaurare și controverse
După eforturile comunității locale, ceasul a fost adus la viață, dar nu fără repercusiuni. Sculptorul Vojtech Sucharda a inclus un mesaj secret în mecanism, avertizând asupra planurilor incomplete. Intervențiile din 1994 și 2006 nu au produs incidente notabile, însă o restaurare controversată din 2018 a stârnit critici, îndoielnică pentru că a înlocuit elemente originale cu piese de calitate inferioară, revigorând din nou zvonurile despre supărarea „sufletului” ceasului.
Legendele contemporane
Potrivit folclorului, scheletul Morții de pe cadran își pleacă fruntea ca un semn de avertisment în vremuri de restriște. Se spune că singura speranță pentru a opri blestemul ar fi un băiat născut în noaptea de Anul Nou, care ar trebui să alerge din Biserica Tyn spre Primărie pentru a îndepărta blestemul.
Intriga turistică
Astăzi, ceasul astronomic din Praga, al treilea cel mai vechi de acest fel din lume, atrage turiști din toate colțurile, generând un amestec de fascinație și teamă. Acesta continuă să fie un simbol mistic al orașului, iar vizitatorii sunt avertizați să nu-l atingă, deoarece se spune că are un suflet propriu.
