Alimentația și sănătatea cardiacă
O alimentație bogată în fructe, legume, nuci și leguminoase poate oferi protecție inimii într-un mod pe care tratamentele existente nu reușesc să îl realizeze, conform unei cercetări recente efectuate pe modele animale. Studiul sugerează că nutrienții din plante pot influența direct vasele mici de sânge ale inimii.
Studiul efectuat la Universitatea Georgia State
O nouă cercetare, realizată de specialiști de la Institutul pentru Științe Biomedicale din cadrul Universității Georgia State din Statele Unite, evidențiază că o dietă vegetariană atent echilibrată nutrițional a putut preveni și chiar inversa o formă gravă, dar puțin vizibilă, de boală cardiacă la șobolani hipertensivi. Studiul este publicat în Journal of the American Heart Association (JAHA) și analizează impactul unui regim alimentar vegetarian asupra disfuncției microvasculare coronariene.
Impactul disfuncției microvasculare
Disfuncția microvasculară coronariană este o afecțiune în care vasele mici ale inimii se degradează, provocând episoade frecvente de dureri toracice, spitalizări repetate, insuficiență cardiacă și risc crescut de deces. Această boală afectează mai sever femeile, care ajung mai des la spital după diagnostic. Dându-se în contextul eficienței limitate a terapiilor actuale, cercetătorii au analizat dacă o intervenție bazată pe dietă poate modifica mecanismele biologice implicate în această patologie.
Rezultatele remarcabile ale studiului
Rezultatele studiului sunt notabile: regimul vegetarian a prevenit apariția disfuncției microvasculare la șobolanii hipertensivi și a reușit să inverseze modificările patologice deja existente. Această cercetare oferă dovezi inițiale că alimentația poate avea un efect direct asupra acestei forme de boală cardiacă, deschizând perspectiva unor studii clinice viitoare pentru validarea acestor constatări la oameni.
Efectele alimentelor de origine vegetală
Autorii studiului constată că efectele pozitive ale dietei au apărut în ciuda tensiunii arteriale ridicate persistente, sugerând că alimentele de origine vegetală au un impact direct asupra celulelor care căptușesc vasele sanguine. Atunci când aceste celule sunt afectate, vasele cardiace se contractă, diminuând fluxul de sânge, un mecanism care duce la dureri toracice specifice. Studiile au demonstrat că dieta vegetariană a ajutat la restabilirea funcției acestor celule, permițând vaselor să se dilate corespunzător.
Methodologia și designul studiului
Cercetarea a implicat femele de șobolan hipertensive, care au fost hrănite timp de șase luni fie cu o dietă bazată pe produse procesate, fără alimente vegetale, fie cu o alimentație ce conținea 28% fructe, legume, nuci și leguminoase. Ambele regimuri aveau un aport similar de nutrienți, însă dieta pe bază de plante conținea un nivel semnificativ mai ridicat de antioxidanți.
Compoziția dietei vegetale
Echivalentul uman al acestui tip de alimentație ar include consumul zilnic de aproximativ o porție de fasole neagră, un ardei gras roșu mare, o porție și jumătate de varză de Bruxelles, două lămâi, un cartof dulce mediu, o porție și jumătate de nuci și o cană de afine. După cele șase luni, o parte din animalele inițial hrănite cu dieta de control au fost transferate la dieta vegetariană pentru a aprecia dacă leziunile cardiace deja instalate pot fi ameliorate.
Evaluarea disfuncției microvasculare
Pentru a evalua disfuncția microvasculară, cercetătorii au măsurat rezerva de flux coronarian, o metodă utilizată și în practica medicală, și au aplicat imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a studia fluxul sanguin prin mușchiul cardiac. De asemenea, au izolat celulele din pereții vaselor de sânge pentru a le evalua funcția, iar țesutul cardiac a fost analizat pentru a identifica indicii de leziuni tisulare.
Concluziile cercetării asupra dietei bogate în antioxidanți
Rezultatele sugerează că o dietă bogată în antioxidanți poate să protejeze vasele mici ale inimii chiar și în prezența unui factor de risc major, precum hipertensiunea. Studiul oferă o bază solidă pentru testarea intervențiilor bazate pe diete similare la oameni, având potențialul de a completa strategiile actuale de tratament pentru bolile cardiace.
