Studiul McGill privind vulnerabilitatea clădirilor
Cercetătorii de la Universitatea McGill din Canada au realizat un studiu revoluționar în care au evaluat pentru prima dată vulnerabilitatea a 840 de milioane de clădiri din regiunile sudice ale globei la creșterea nivelului mării, conform Mediafax. Rezultatele sugerează că între 3 și 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la finalul secolului, în funcție de ritmul încălzirii globale și al topirii gheții.
O evaluare extinsă a vulnerabilității clădirilor
Această evaluare la scară largă cartografiază clădirile individuale și gradul lor de vulnerabilitate, evidențiind un risc considerabil pentru infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est și America Centrală și de Sud. Faptul că pentru prima dată o astfel de analiză a fost realizată subliniază gravitatea pericolului care amenință aceste regiuni.
Scenarii variate privind creșterea nivelului mării
Studiul, publicat în revista npj Urban Sustainability, a investigat trei scenarii de creștere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri și 20 de metri. Aceste scenarii au fost evaluate folosind date satelitare, hărți precise ale altitudinii și tehnologii avansate de învățare automată.
Scenariul optimist: o creștere moderată
În cazul celei mai optimiste prognoze, care preconizează o creștere a nivelului mării de 0,5 metri, chiar și o reducere semnificativă a emisiilor de CO₂ nu va împiedica această creștere. Astfel, aproximativ 3 milioane de clădiri ar putea fi afectate de inundații în zonele de coastă.
Scenariul moderat: Impact extins
În scenariul moderat, în care creșterea atinge 5 metri, se estimează că circa 45 de milioane de clădiri ar afecta comunități vaste, distrugând peste 80% din fondul imobiliar în anumite țări. Aceasta ar reprezenta o amenințare majoră pentru stabilitatea economică și socială a regiunilor afectate.
Scenariul sever: Inundații devastatoare
În cel mai pesimist scenariu, cu o creștere de 20 de metri, se estimează că peste 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate, conform datelor furnizate de Science Alert. Aceste estimări sunt considerate minimum, deoarece analiza nu ia în calcul erozia costieră, furtunile sau intensificarea mareelor.
Un risc global pentru omenire
Aproximativ 750 de milioane de oameni, adică aproape o zecime din populația globală, locuiesc la mai puțin de 5 kilometri de țărm, ceea ce indică faptul că o creștere moderată a nivelului mării poate avea repercusiuni severe. Eric Galbraith, geolog la Universitatea McGill și coautor al studiului, a subliniat că „fiecare dintre noi va simți efectele schimbărilor climatice și ale creșterii nivelului mării, indiferent de locația noastră”.
Vulnerabilități concentrate în zone cu densitate mare
Majoritatea clădirilor vulnerabile se află în zone joase cu o densitate mare a populației, expunând nu doar comunități întregi, ci și porturi strategice și zone industriale. Această situație accentuează riscurile înregistrate de infrastructura esențială.
Accelerația creșterii nivelului mării
Nivelul mării crește actualmente cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, o rată care se preconizează că va accelera în viitoarele decenii. În prezent, atmosfera Pământului conține mai mult dioxid de carbon decât în ultimele 4 milioane de ani, o situație care pre-contribuie la schimbările climatice.
Intervenții strategice și planificarea urbană
Cercetătorii de la McGill au dezvoltat o hartă interactivă care evidențiază zonele cu cel mai mare risc. Acest instrument poate ajuta la formularea unor strategii eficiente de utilizare a terenurilor, precum și la proiectarea de soluții adaptative sau la luarea deciziilor privind relocarea comunităților în zone mai sigure, departe de coaste.
Consecințele socio-economice ale inundațiilor
Această cercetare ar putea oferii informații esențiale pentru factorii de decizie, având în vedere că schimbările climatice și, în special, creșterea nivelului mării, au potențialul de a provoca distrugeri severe în comunități întregi. Efectele sunt nu doar de natură ecologică, ci și socio-economică, afectând viețile cotidiene ale milioanelor de oameni din regiunile vulnerabile.
