Rezistența bacteriilor: o amenințare emergentă
Rezistența bacteriilor la antibioticele utilizate în alimente constituie o problemă de sănătate publică din ce în ce mai urgentă în Europa, conform unui articol publicat de Euronews, citat de Mediafax. Acest fenomen îngrijorător este reflectat într-un raport recent emis de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Principalele concluzii ale raportului
Raportul evidențiază faptul că ciprofloxacina, un antibiotic esențial pentru tratarea infecțiilor severe, a devenit ineficient împotriva multor tulpini de Salmonella și Campylobacter identificate atât la oameni, cât și la animale. În 2024, peste 20% dintre infecțiile cu Salmonella la oameni au prezentat rezistență la ciprofloxacină. Aproape o cincime dintre cazurile de Salmonella s-au confruntat cu rezistență la mai multe antibiotice simultan, ceea ce complică găsirea unui tratament eficient. În cazul infecțiilor cu Campylobacter, rezistența la ciprofloxacină a crescut atât de mult încât medicamentul nu mai este recomandat drept opțiune standard de tratament în Europa.
Creșterea rezistenței la alte antibiotice
Pe lângă ciprofloxacină, s-au observat niveluri ridicate de rezistență și la alte antibiotice frecvent utilizate, cum ar fi tetraciclinele, ampicilina și sulfonamidele. Acest fenomen ridică semne de întrebare asupra eficienței tratamentelor curente.
Originea și riscurile infecțiilor
Salmonella și Campylobacter reprezintă principalele cauze ale toxiinfecțiilor alimentare în Uniunea Europeană. Riscurile de infecție sunt cele mai mari în urma consumului de ouă, lapte nepasteurizat sau carne (în special de pasăre) care nu a fost gătită corespunzător.
Statisticile din UE pentru 2024
În 2024, numărul îmbolnăvirilor a înregistrat o tendință ascendentă, fenomen explicat de specialiști prin schimbări în dietele consumatorilor (cum ar fi produsele gata de consum), igiena deficitară în bucătării și o populație din ce în ce mai în vârstă. Interesant este faptul că, în anul 2024, alimentele de origine vegetală au fost asociate cu cele mai multe decese în focarele alimentare, deși ouăle rămân sursa principală a răspândirii Salmonellei.
Strategia „One Health”
Autoritățile europene susțin implementarea abordării „One Health” (O Singură Sănătate), care consideră că sănătatea oamenilor, animalelor și mediului sunt interconectate. Piotr Kramarz, directorul științific al ECDC, a subliniat că rezistența la antimicrobiene observată la aceste bacterii comune ilustrează legătura strânsă dintre lanțul alimentar și sănătatea umană. De asemenea, diferențele de rezistență între statele membre ale UE reflectă politicile locale privind utilizarea antibioticelor în agricultură și medicină.
Provocările globale ale rezistenței la antibiotice
Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari provocări globale cu care se confruntă sistemul de sănătate. Pe măsură ce antibioticele devin tot mai puțin eficiente, afecțiuni care anterior erau ușor de tratat pot deveni extrem de periculoase. Instituțiile europene avertizează asupra necesității implementării unor măsuri coordonate pentru utilizarea responsabilă a antibioticelor și pentru îmbunătățirea siguranței alimentare, având ca scop prevenirea unei crize medicale greu de controlat.
Implicațiile economice și sociale
Costurile asociate cu rezistența la antibiotice sunt semnificative, afectând nu doar sistemele de sănătate, ci și economia pe ansamblu. Spitalele se confruntă cu o presiune tot mai mare în gestionarea infecțiilor complexe și în asigurarea unui tratament adecvat pacienților afectați. Acest lucru poate conduce la o creștere a șederii în spital, la necesitatea unor tratamente mai costisitoare și, în cele din urmă, la o pierdere economică majoră pentru societate.
Necesitatea educației și conștientizării
Educarea publicului cu privire la utilizarea responsabilă a antibioticului este esențială. Campanii de conștientizare menite să informeze cetățenii despre riscurile consumului excesiv de antibiotice și despre importanța respectării normelor de igienă pot contribui la reducerea numărului de infecții alimentare. De asemenea, educația ar trebui să se extindă și în rândurile profesioniștilor din domeniul sănătății și agriculturii, pentru a asigura practici adecvate în gestionarea și prescrierea acestor medicamente.
Colaborarea internațională
Este crucial ca statele să colaboreze la nivel internațional pentru a combate provocările legate de rezistența la antibiotice. Parteneriatele între țări, organizații non-guvernamentale și instituții de sănătate publică pot facilita schimbul de informații și bune practici. O astfel de cooperare ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii eficiente pentru monitorizarea și gestionarea rezistenței bacteriene global.
Reglementări mai stricte
Implementarea unor reglementări mai stricte privind utilizarea antibioticelor în agricultură este necesară pentru a reduce riscurile legate de rezistență. Acest lucru implică atât restricționarea utilizării antibioticelor la animalele sănătoase, cât și monitorizarea atentă a administrării acestora. Reglementările ar trebui să promoveze practici mai sigure în producția alimentară și să asigure un mediu sănătos pentru consumatori.
