Introducerea tensionată a anului 2025 pe piața petrolului
La finalul anului 2025, piața petrolului a fost marcată de o tensiune constantă între conflictele geopolitice, care au contribuit în mod regulat la volatilitate, și realitatea accentuată a unei oferte abundente. Deși riscurile globale au generat episoade scurte de creștere a prețurilor, anticiparea unui surplus, împreună cu o cerere în decelerare, au restrâns ascensiunile, conturând o concluzie defensivă a anului și redirecționând interesul investitorilor către provocările anului 2026, conform datelor analizate de Reuters.
Impactul geopolitic asupra pieței petrolului
Pe parcursul anului 2025, piața petrolului a experimentat o revenire intermitentă a ”primei de risc geopolitic”, dar aceasta a fost adesea contrabatută de temeri legate de un surplus de ofertă și așteptări de o încetinire a creșterii cererii globale. Se estimează că, pentru 2026, aceste presiuni se vor diminua, cu analize care sugerează acumularea de stocuri, sporirea producției dincolo de OPEC+ și o piață mai bine aprovizionată. În acest context, șocurile geopolitice vor continua să genereze momente de volatilitate, însă va fi mai complicat să se transforme în creșteri sustenabile ale prețurilor.
Conflictele globale și reacțiile pieței
Războiul dintre Rusia și Ucraina a rămas o sursă constantă de risc, având un impact semnificativ asupra infrastructurii energetice și generând noi pachete de sancțiuni. De asemenea, conflictul din Gaza și tensiunile din jurul rutelor maritime din Orientul Mijlociu au provocat fluctuații rapide ale prețurilor, urmate de corecții accentuate când piața a evaluat riscurile întreruperii effective a ofertei. În același timp, intensificarea măsurilor din partea SUA împotriva exporturilor venezuelene spre finalul anului a reapărut cu scenariul unei ”strângeri” artificiale a ofertei, cu un impact dificil de cuantificat, dar cu suficientă influență pentru a afecta prețurile pe termen scurt.
Geopolitica și up-down-ul prețurilor în 2025
Chiar dacă anul 2025 a fost definit de conflicte și sancțiuni, piața petrolului a rămas ancorată în realitățile fundamentale. Episoadele de tensiune geopolitică au dus la creșteri punctuale ale prețurilor, dar așteptările privind un surplus de ofertă au limitat aceste ascensiuni și au redus în mod semnificativ cotațiile pe parcursul întregului an.
Sancțiunile internaționale și efectele asupra Rusiei
Războiul din Ucraina a continuat să fie o sursă majoră de risc pentru piața petrolului prin atacuri constatate asupra infrastructurii energetice și prin înăsprirea continuă a sancțiunilor occidentale. Uniunea Europeană și SUA au țintit din ce în ce mai direct logistica maritimă, inclusiv așa-numita ”flotă din umbră”, utilizată pentru ocolirea restricțiilor, menținând astfel presiunea asupra veniturilor Rusiei fără a elimina complet petrolul rusesc de pe piață. Sancțiunile au rămas un instrument central în strategia de a diminua veniturile energetice ale Moscovei, cu discuții despre intensificarea aplicării lor.
Volatilitatea din Gaza și Orientul Mijlociu
Conflictul din Gaza a avut, în 2025, un impact mai mare asupra volatilității decât asupra deficitului structural al pieței. Prețurile au cazut semnificativ în urma unui acord de încetare a focului, demonstrând că o parte din preț reflecta o primă de risc mai degrabă decât o pierdere efectivă de barili. În schimb, tensiunile din zona Yemen-Iran-SUA au continuat să reprezinte un risc real pentru rutele maritime și percepția investitorilor, deși în numeroase momente piața s-a întors rapid la teme fundamentale legate de cerere și ofertă.
Tensiunile cu Venezuela și blocajele comerciale
În ultimele săptămâni ale anului, relațiile cu Venezuela s-au deteriorat odată cu anunțarea de către SUA a sechestrării unui petrolier sancționat, fapt care a dus la o creștere temporară a prețurilor și a generat îngrijorări privind volumul de barili care ar putea fi scoși de pe piață prin măsuri coercitive. Impactul asupra traficului a fost raportat de Reuters, care a observat cum navele încărcate rămâneau în apele venezuelene pentru a evita confiscarea.
Final de an defensiv și așteptări pentru 2026
Chiar și în condițiile acestor șocuri geopolitice, narațiunea predominantă spre sfârșitul anului 2025 a fost cea referitoare la un surplus global așteptat pentru 2026. Analiștii au rezumat anul ca pe unul în care prețurile au fost presate de creșterea producției, inclusiv din SUA, și un OPEC+ mai puțin restrictiv. Așteptările pentru 2026 au început să se contureze în jurul scenariului unui surplus.
Estimările pentru cererea globală în 2026
Agenția Internațională a Energiei (IEA) preconizează o creștere a cererii globale de petrol în 2026 de aproximativ 860.000 de barili pe zi, dar avertizează că oferta va depăși cererea cu circa 3,84 milioane de barili pe zi, chiar și după anumite revizuiri ale prognozelor. Acest dezechilibru anticipat ar putea conduce la acumularea de stocuri și la menținerea presiunii descendente asupra prețurilor, în absența unor întreruperi majore ale ofertei.
OPEC și previziunile optimiste
OPEC, pe de altă parte, adoptă o poziție mai optimistă, estimând pentru 2026 o creștere a cererii de aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi. Aceasta diferență de evaluare rămâne una dintre principalele linii de fractură în piață. Dacă prognoza IEA se confirmă, presiunea pe preț ar putea fi persistentă, în timp ce, dacă cererea se aliniază mai aproape de estimările OPEC, piața ar putea absorbi mai ușor oferta suplimentară.
Perspectivele prețurilor pentru 2026
Administrația americană pentru informații energetice (EIA) prevestește că stocurile globale vor continua să crească în 2026, cu petrolul Brent estimat la o medie de 55 de dolari pe baril pe parcursul anului. În același timp, un consens printre analiști indică faptul că WTI ar putea oscila frecvent între 55 și 60 de dolari pe baril, cu toate că nu se va înregistra un șoc major al ofertei.
Riscurile geopolitice ce pot altera prognoza
În ceea ce privește riscurile geopolitice, situația dintre Rusia și Ucraina rămâne o preocupare constantă. O intensificare a sancțiunilor pe transportul maritim sau o extindere a țintelor asupra ”flotei din umbră” ar putea reduce exporturile efective și ar putea afecta serios piața. În Orientul Mijlociu, escaladările din Yemen și Iran ar putea genera o primă de risc, dar învățăturile din 2025 arată că piața cere dovezi de întreruperi reale pentru a impulsiona modificări durabile ale prețurilor. De asemenea, în cazul în care măsurile SUA duc la un blocaj de facto al exporturilor venezuelene, riscul unei scăderi bruste a ofertei regionale va crește, dar efectele vor depinde de capacitatea altor producători de a compensa. Adjustările rapide ale politicii de producție din partea OPEC+ pot influența semnificativ evoluția prețurilor, iar semnalele din piața asiatică sunt urmărite ca indicatori ai cererii.
