Previziuni asupra consumului de energie electrică
Consumul de energie electrică în România este proiectat să crească moderat în următorii opt ani, în concordanță cu estimările de dezvoltare a Produsului Intern Brut (PIB). Capacitățile de producție, în special din surse regenerabile, sunt așteptate să înregistreze un avans mai semnificativ.
Raportul ANRE pentru 2024
Informațiile referitoare la consumul și producția de energie electrică în România sunt incluse în raportul anual al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru 2024. Acest raport, consultat pentru prima dată de reporterul Mediafax, a fost redactat și transmis Parlamentului în luna iulie.
Scenarii optimiste pentru viitor
Scenariile elaborate de ANRE indică o evoluție optimistă, dar rezervată. Documentul finalizat a fost publicat pe site-ul instituției și arată că pentru perioada 2023-2028, PIB-ul ar putea crește cu o medie anuală de aproximativ 3,4%, urmată de o creștere de 2,4% în perioada 2028-2033. Această tendință se corelează cu o cerere de energie electrică care va avea o dinamică medie anuală de 2% pe întreaga perioadă analizată.
Estimări privind consumul de energie electrică
ANRE a inclus în raport și ipoteze legate de factorii care influențează viitorul pieței. A fost realizată o analiză detaliată a evoluției consumului de energie electrică, luând în considerare aspecte precum penetrarea vehiculelor electrice sau utilizarea pompelor de căldură. Este important să se analizeze și impactul condițiilor meteorologice asupra cererii.
Utilizarea datelor climatice
Pentru a evalua influența variabilelor climatice, ANRE a folosit Baza de date PECD 4.1, care include date orare despre temperatura aerului, precipitații și alte variabile. Aceste date au fost esențiale pentru realizarea unor prognoze precise privind cererea de energie electrică.
Valorile estimative pentru consumul din 2024
Conform estimărilor ANRE, consumul intern net de energie electrică pentru 2024 va varia între 51,1 TWh și 52,8 TWh. Această tendință de creștere se va menține, limita minimă fiind așteptată să ajungă la 56,5 TWh și limita maximă la 58,4 TWh în 2028. În 2033, aceste valori sunt estimate să ajungă între 61,4 și 63,5 TWh.
(Auto)consumul din surse regenerabile
Raportul ANRE detaliază și estimările referitoare la (auto)consumul de energie electrică generat din surse regenerabile. Se preconizează că capacitatea centralelor fotovoltaice montate pe acoperișuri va atinge 4.000 MW în 2033, contribuind la un consum anual de peste 5 TWh.
Capacitățile de producție disponibile
Scenariul de referință reflectă tendințele strategiilor Uniunii Europene în domeniul energiei și climei. Majorarea capacităților de producție din surse regenerabile este așteptată și se va focusa pe surse precum eolian, fotovoltaic, hidro și biomasă.
Creșterea capacităților solare și eoliene
Estimările din raportul ANRE prevăd o creștere de aproximativ 5 GW a capacității totale solare și eoliene până în 2030, comparativ cu valorile anterioare. Aceste proiecții sunt fundamentate pe analiza factorilor de încărcare și datele din PECD.
Finalizarea centralelor hidroelectrice
Potrivit comunicatelor de la Hidroelectrica, raportul include finalizarea unor centrale hidroelectrice mici până în 2033, totalizând 455 MW. Așadar, capacitatea totală de producere din surse hidroelectrice va atinge 6.768 MW.
Sursele regenerabile de energie
În perioada 2024-2033, se așteaptă o creștere totală a capacităților regenerabile de aproximativ 11,6 GW, mare parte provenind din surse eoliene și solare. Aceasta se va traduce în capacitatea totală instalată în SEN, care va depăși 23,7 GW.
Starea centralelor convenționale
Raportul ANRE detaliază și starea centralelor convenționale. Conform datelor, 72% dintre grupurile de producție cu puterea instalată de peste 20 MW au o vechime de peste 30 de ani. Multe dintre acestea au fost modernizate pentru a se conforma cerințelor de mediu ale Uniunii Europene, dar alte grupuri, totalizând peste 2 GW, vor fi scoase din funcțiune până în 2025.
Reducerea capacităților energetice de producție în România
În perioada 2024-2033, sectorul energetic din România se va confrunta cu retragerea a mai mult de 2,8 GW din capacitățile termice existente. Conform scenariului de referință analizat, această reducere include 2,3 GW de pe urma grupurilor pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW de la hidrocarburi. Această diminuare a capacităților va fi compensată prin instalarea a peste 4,5 GW net de noi grupuri pe gaze naturale. Acestea vor include proiectele CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru intrarea în funcțiune în 2026, conform Planului de restructurare și decarbonare al CE Oltenia.
Modificări legislative pentru decarbonizare
Pe 23 decembrie, Cabinetul Bolojan a aprobat o ordonanță de urgență care modifică Ordonanța nr. 108/2022. Această schimbare vizează decarbonizarea sectorului energetic, fiind necesară pentru implementarea calendarului revizuit convenit de România cu Comisia Europeană în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România s-a angajat inițial la o retragere a 1.755 MW din grupurile pe bază de cărbune până la sfârșitul anului 2025. Negocierile cu Comisia Europeană au condus la ajustarea acestei ținte, care va implica un total de 1.045 MW retrași până la 31 decembrie 2025 și 710 MW suplimentari până la 31 august 2026.
Impact asupra Sistemului Electroenergetic Național
Conform Guvernului, menținerea în funcțiune a capacităților prevăzute în proiect se dovedește a fi esențială pentru adecvarea Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, se va asigura continuitatea furnizării energiei termice atât către agenți economici, cât și către populația din Craiova și Râmnicu Vâlcea. Proiectul legislative stabilește un cadru legal pentru o reducere controlată a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă, modificând licențele de exploatare conforme cu obiectivele de decarbonizare. Un mecanism sancționator va fi instituit pentru operatorii care nu se conformează, cu o penalizare de 5% din cifra de afaceri.
Flexibilitatea planurilor de restructurare
Ordonanța oferă, de asemenea, posibilitatea ajustării, prin hotărârea Guvernului, a termenelor pentru planurile de restructurare. Această măsură este necesară în contextul negocierilor privind Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia, pentru care aprobarea Comisiei Europene este esențială.
Rolul energiei nucleare
Specialiștii ANRE subliniază că, pe lângă gaze naturale, energia nucleară rămâne o opțiune strategică. Aceasta va contribui semnificativ atât la tranziția către decarbonizare, cât și la securitatea energetică. Se preconizează punerea în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) la începutul anului 2030, precum și a unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă în 2030 și 2031.
Discontinuități în producția nucleară
O întrerupere în producția de energie nucleară este programată între 2027 și 2029, când unitatea 1 va fi oprită pentru modernization, extinzându-i astfel durata de utilizare cu 30 de ani. Aceasta este o parte esențială a strategiilor energetice pe termen lung ale României.
Investiții în energie regenerabilă
Tranziția energetică a României se va baza pe investiții substanțiale în perioada 2024-2033. Vor fi necesare capacități noi de aproximativ 18 GW în Sistemul Electroenergetic Național (SEN), conform Scenariului de Referință. În perioada 2024-2028, se estimează o creștere de 10.906 MW, din care 7.990 MW se vor adăuga între 2029-2033.
Alertele pieței energiei electrice
Proiectele de reabilitare și noile grupuri energetice din scenariul de referință vor influența starea generală a pieței energiei. Se estimează o reducere a contribuției cărbunelui în mixul energetic, cu o înlocuire treptată de către gaze naturale și surse regenerabile.
Estimările pentru energia regenerabilă
În ceea ce privește energia din surse regenerabile, se estimează o scădere a cotei energiei hidro în anii următori, în favoarea energiei eoliene și solare. Energia eoliană va ajunge de la o cotă de 15,9% în 2024 la 21,8% în 2033, în timp ce energia solară va crește de la 20,3% la 28,9% în aceeași perioadă.
Schimbări în generarea de energie pe baza gazelor naturale
Se prognozează că gazele naturale vor genera 21,2% din totalul energiei electrice în 2024, în creștere față de 12,2% în 2023, urmând să scadă la 17,9% în 2033. ANRE estimează o expansiune netă a capacităților de producție de aproximativ 74% în următorii opt ani, crescând de la 19,2 GW în 2024 la 25,8 GW în 2028 și ajungând la 33,5 GW în 2033.
