Curtea de Conturi propune reorganizarea administrativă
Curtea de Conturi subliniază necesitatea reorganizării pentru o mai bună gestionare a resurselor și livrarea serviciilor publice. Ziarul de Iași a realizat un bilanț anual al performanțelor administrației locale.
Limitările cadrelor legislative actuale
Conform unei analize efectuate de Curtea de Conturi, cadrul legislativ prezent are diverse limitări care îngreunează adaptarea structurilor administrative locale la nevoile specifice ale comunităților. Aceasta este concluzia unui raport de audit referitor la veniturile și cheltuielile unor comune și orașe mici. Inspectorii de conturi identifică dependența de fondurile bugetului de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii ca fiind obstacole majore. Ei subliniază că metodele de alocare a resurselor financiare și managementul acestora la nivel local creează „inegalități semnificative între unitățile administrativ-teritoriale (UAT) care se află pe același nivel”. Având în vedere aceste aspecte, raportul devine un apel către o reformă legislativă și administrativă urgentă.
Importanța resursei umane
Studiul analizează, de asemenea, dimensiunea demografică a unor comune care prezintă populații extrem de reduse, cum este cazul comunei Bătrâna, din județul Hunedoara, cu doar 113 locuitori. În județul Iași, câteva comune au o populație mai mică decât cea a celui mai mic oraș din România, Băile Tușnad, care are 1.569 de locuitori. Aceste comune includ Cucuteni (1.103 locuitori), Drăgușeni (1.217 loc.), Roșcani (1.273 loc.), Grozești (1.364 loc.), Costești (1.494 loc.) și Românești (1.524 loc.). În contrast, Florești, Cluj, este cea mai mare comună din țară, având 51.500 locuitori, depășind astfel populația celui mai mare oraș, Voluntari, care are 47.000 locuitori.
Demografia activă și rata șomajului
Inspectorii de conturi remarcă faptul că proporția populației active în comunele mici este semnificativ mai mică în comparație cu cele mari, având 35% în comunele cu sub 10.000 de locuitori, față de peste 50% în comunele mai populate. Totodată, indicii șomajului sunt mai ridicați în comunitățile mici, ceea ce amplifică dificultățile economice.
Oamenii din comune preferă statutul rural
După 1989, un număr de 339 de UAT-uri și-au schimbat statutul: 47 au devenit municipii, 59 au dobândit statut de orașe, și au fost înființate 233 de comune. Totuși, doar o localitate a reușit să revină la statutul de comună, orașul Băneasa, din județul Constanța, în 2019.
Rolul Guvernului în unificarea administrativă
Conform legii, Guvernul are responsabilitatea de a sprijini unificarea administrativă a comunelor aflate în declin demografic și care sunt vecine. Cu toate acestea, constatările Curții de Conturi relevă lipsa unor inițiative concrete în aceste sens, în ciuda necesității acestora fiind dependente de deciziile autorităților locale.
Comune dens populate din Iași
De asemenea, în județul Iași, comunele cu densitate mare de populație nu manifestă dorința de a dobândi statut de oraș. Primarii argumentează că trecerea la statutul de oraș ar aduce cu sine taxe mai mari și șanse reduse de obținere a fondurilor europene.
Problemele financiare ale administrației locale
Un aspect important menționat de auditorii Curții de Conturi este că multe UAT-uri se confruntă cu dificultăți în gestionarea bugetului local. Mecanismele actuale de finanțare sunt insuficiente și nu permit o dezvoltare durabilă a comunităților. Inspectorii de conturi atrag atenția asupra urgentării reorganizării administrative pentru a asigura o mai bună echitate în alocarea resurselor financiare.
Evaluarea performanțelor administrației publice
În cadrul analizei, Curtea de Conturi a evaluat performanțele administrației publice locale, insistând pe necesitatea adoptării de măsuri care să ajute la creșterea eficienței și transparenței. De asemenea, se subliniază importanța implicării comunităților locale în procesul decizional, pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor.
Strategii de dezvoltare locală
Pentru a aborda aceste probleme, raportul sugerează dezvoltarea de strategii de îmbunătățire a sistemului de colectare a veniturilor locale și creșterea capacității administrative. Aceste măsuri ar permite o gestionare mai eficientă a resurselor și o mai bună comunicare între diferitele instituții ale administrației publice.
Provocările viitoare ale comunităților
Comunitățile mici se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, mai ales în contextul modificărilor demografice și al migrației. Răspunsul la aceste provocări nu poate fi decât un angajament colectiv de a îmbunătăți structurile administrative, pentru a asigura o viață mai bună locuitorilor din aceste zone.
În concluzie
Raportul Curții de Conturi conturează o imagine clară a nevoii de reformare a administrației locale, axându-se pe managementul eficient al resurselor și pe implicarea activă a comunităților în procesul de decizie juridică.
