Creșterea temperaturii medii anuale în orașele României
Temperatura medie anuală în orașele României a crescut constant, depășind 12 grade Celsius în perioada 2021-2024, ceea ce reprezintă o creștere de peste două grade Celsius față de secolul trecut. Bucureștiul, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în luna iulie, se alătură capitalelor europene cele mai calde, precum Atena și Roma. Aceste date sunt prezentate în raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem,” publicat recent.
Urbanizarea și efectele sale asupra temperaturilor
Raportul subliniază faptul că orașele României se încălzesc într-un ritm accelerat, rezultat al urbanizării rapide și al planificării necorespunzătoare. Peste 12 milioane de români locuiesc în orașe, iar mai mult de jumătate dintre aceștia sunt expuși zilnic la temperaturi cu 3-8 grade Celsius mai ridicate comparativ cu zonele rurale învecinate. Astfel, analiza îngrijorătoare relevă o tendință de creștere a temperaturii medii anuale, întrecând 12 grade Celsius în ultimii ani.
Valori extreme de temperatură în orașele din sud și vest
Se estimează că, la anul 2025, orașe din sud și vest, cum ar fi București, Alexandria și Timișoara, vor înregistra temperaturi ce vor depăși pragul de 40 de grade Celsius în perioada verii. Astfel, acestea devin printre cele mai afectate de fenomenul de încălzire urbană.
Relația dintre infrastructură și căldură urbană
Specialiștii explică modul în care insula de căldură urbană variază: între un grad și două grade pe timp de noapte, și între 3-5 grade pe timpul zilei, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele de caniculă. Suprafața construită din beton și asfalt absoarbe căldura, iar absența vegetației reduce evapotranspirația, amplificând astfel senzația de disconfort termic.
Efectele asupra populației vulnerabile
Populația vulnerabilă, printre care se numără vârstnicii și cei cu venituri reduse, resimte cel mai acut efectele căldurii extreme. În zonele cu densitate mare de populație și puține spații verzi, riscul de îmbolnăvire sau mortalitate în urma valurilor de căldură crește semnificativ.
Monitorizarea insulei de căldură urbană
Datele satelitare și platformele digitale, cum ar fi SynUHI, facilitează monitorizarea intensivă a insulei de căldură urbană, evidențiind extinderea acesteia pe parcursul anilor. Totuși, politicile de adaptare în acest domeniu rămân fragmentate, iar implementarea soluțiilor ecologice depinde adesea de colaborarea între grupurile civice și autoritățile locale.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Raportul evidențiază o reducere considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră în România, de 75% comparativ cu 1990, ceea ce este aproape dublu față de media europeană. Totuși, acest progres se datorează în mare parte colapsului industrial din anii ’90 și nu unor politici climatice bine definite.
Provocările sectorului energetic și industrial
Provocarea majoră cu care se confruntă România este trecerea de la reducerile ușor obținute la măsuri concrete în sectoare dificile, precum transport, clădiri și agricultură. În ciuda reducerii emisiilor, economia românească rămâne una dintre cele mai poluante din Uniunea Europeană, generând aproape 500 de grame de CO2 pentru fiecare euro produs, ceea ce este de două ori mai mult decât media europeană.
Resurse financiare pentru tranziția verde
România beneficiază de resurse financiare importante pentru tranziția verde, inclusiv 476 milioane de euro obținuți din vânzarea certificatelor de carbon în 2023. Până în anul 2032, se estimează că țara poate accesa peste 31 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare și Fondul Social pentru Climă. Totuși, lipsa legislației corespunzătoare ar putea compromite aceste șanse.
Potențialul sectorului LULUCF
Sectorul LULUCF, care include pădurile și terenurile agricole, compensează aproximativ 49% din emisiile naționale. Specialistii recomandă politici ambițioase de împădurire și gestionare sustenabilă pentru a maximiza potențialul de absorbție a carbonului.
Tranziția climatică ca investiție strategică
Mesajul raportului este clar: tranziția climatică reprezintă nu doar o obligație față de regulile europene, ci și o oportunitate de investiție în securitate energetică, competitivitate și bunăstare pe termen lung. Documentul „Starea Climei – România 2025” reflectă munca unei echipe de 22 de specialiști care au adunat date relevante despre schimbările climatice și proiecțiile pentru viitor.
