Previziuni pentru sezonul agricol din România
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că se preconizează o iarnă dificilă, caracterizată prin căderi de zăpadă și fluctuații climatice. Totodată, el a realizat un bilanț al sezonului agricol recent încheiat, oferind perspective optimiste pentru anul 2025.
Asigurarea consumului intern de cereale
Conform afirmațiilor lui Florin Barbu, consumul intern de grâu, porumb, floarea-soarelui și orz va fi satisfăcut din producția agricolă obținută în acest an, în ciuda faptului că recoltatul pentru unele culturi încă nu s-a definitivat. „La grâu avem o creștere de peste un million de tone comparativ cu anul 2023, iar la floarea-soarelui atuul nostru este de 100% autosuficiență. Consumul se ridică la aproximativ 800.000 de tone, dar am recoltat peste 1,3 milioane de tone,” a declarat Barbu într-o conferință de presă, conform surselor de informare.
Producția de porumb în creștere
În prezent, s-au recoltat 3,5 milioane de tone de porumb, însă marea majoritate a terenurilor dedicate acestui tip de cultură încă nu a fost complet evaluată. Barbu a subliniat așteptările optimiste legate de recolte, mai ales în regiunile dotate cu sisteme de irigații, precum vestul și Ardealul, unde recoltarea se desfășoară mai târziu.
Perspective favorabile pentru agricultura românească în 2025
Florin Barbu a reiterat încrederea că agricultura din România se va dezvolta semnificativ în 2025. El a menționat informațiile primite de la agențiile internaționale de mediu care preconizează o îmbunătățire a condițiilor climatice pentru perioada următoare. „În anul 2025, mă aștept la producții foarte mari, având date concrete despre precipitații care vor ajuta la reducerea deficitului de apă din sol,” a explicat ministrul.
Continuarea sprijinului pentru fermieri
Ministrul a asigurat că sistemele de irigații nu vor fi oprite și va continua furnizarea apei gratuite până la îngheț. El a subliniat importanța protejării fermierilor, menționând sprijinul substanțial oferit anul acesta, care se ridică la 1,91 miliarde de euro din granturi, comparativ cu anii anteriori când sumele au variat între 200 și 400 milioane de euro. Fermierii trebuie să beneficieze de ajutorul complet al Guvernului și Ministerului Agriculturii, a adăugat Barbu.
Cifrele de producție agricolă din 2023
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), producția vegetală a crescut în 2023 cu 2,1%, atingând o valoare de 66,26 miliarde de lei la prețuri comparabile. În contrapartidă, producția animală a scăzut cu 2,5%, cu o valoare totală de 40,65 miliarde de lei.
Impactul schimbărilor climatice în România
Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, a afirmat că schimbările climatice au un impact vizibil și intensificat în România. În cadrul summit-ului Climate Change Summit, Chiriac a subliniat că, în cadrul programului Green Deal, Comisia Europeană prioritizează abordarea problemelor climatice într-un mod care susține creșterea economică durabilă și echitatea socială.
Exemple de bune practici în domeniul climatic
Chiriac a menționat deja câteva exemple de bune practici implementate în România ce contribuie la agenda de politică climatică, incluzând inițiative care vizează dezvoltarea comunităților durabile și acțiuni dedicate protejării pădurilor virgine. Îmbunătățirea sistemelor de gestionare a resurselor naturale și adoptarea de măsuri ecologice sunt esențiale pentru a contracara efectele schimbărilor climatice.
Politicile de mediu ale Uniunii Europene
Politicile mediu inițiate de Comisia Europeană sunt concepute pentru a aborda urgențele climatice și pentru a implementa soluții care să favorizeze nu doar ecologia, ci și sănătatea economică a statelor membre. Cu scopul de a genera un impact pozitiv asupra mediului, România se aliniază la standardele europene prin diverse programe și inițiative de mediu.
Colaborarea între autorități pentru un viitor sustenabil
Autoritățile locale și naționale, alături de agențiile internaționale, colaborează pentru a implementa soluții care să răspundă provocărilor climatice și pentru a promova o agricultură sustenabilă. Aceste parteneriate sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și pentru asigurarea unei economii reziliente.
Obiective climatice ambițioase ale Uniunii Europene
UE are planuri ambițioase în domeniul climatului, cu scopuri stabilite pentru anii 2030 și 2050. Aceste inițiative vin ca răspuns la intensificarea urgenței climatice și vizează promovarea prosperității și competitivității. Impactul schimbărilor climatice devine din ce în ce mai evident, inclusiv în România. Din acest motiv, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au angajat să atingă aceste obiective pentru 2030 și să realizeze neutralitatea climatică până în 2050, a declarat Ramona Chiriac.
Mix energetic echilibrat și potențial de energie regenerabilă
În intervenția sa, Chiriac a subliniat faptul că România dispune de un mix energetic echilibrat, având o experiență considerabilă și un potențial semnificativ în domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice.
Progres în cadrul reglementărilor climatice
Cadrul de reglementare destinat combaterii schimbărilor climatice a avansat semnificativ, incluzând un angajament politic pentru cooperarea cu părțile interesate în direcția decarbonizării. Capitolul RePowerEU al României conține o componentă majoră centrată pe sursele regenerabile și eficiența energetică, susținute prin finanțare europeană. Aceste elemente oferă condiții favorabile pentru ca România să progreseze spre obiectivele din 2050.
Importanța implementării angajamentelor europene
Ramona Chiriac a subliniat că, în anii următori, este esențial ca România să valorifice pe deplin aceste oportunități, menținând un nivel de angajament ridicat și conformându-se angajamentelor stabilite la nivel european. Este crucial ca România să nu se abată de la aceste angajamente.
Investiții pentru un viitor curat
În plus, sunt necesare investiții în România pentru a asigura un viitor mai curat și o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung. Chiriac a evidențiat, de asemenea, nevoia de a consolida economia socială ca parte a creșterii competitivității.
Instrumente financiare pentru tranziția climatică
Romania beneficiază de instrumente financiare robuste pentru a susține decarbonizarea. Acestea includ Planul Național de Redresare și Reziliență, care alocă 44% din resursele sale pentru reforme și investiții în mediu. Alte surse de finanțare includ Fondurile de Coeziune, Fondul de Modernizare, Fondul pentru Dezvoltare Rurală și Mecanismul pentru Tranziție Justă. În context european, un din trei euro cheltuiți este destinat obiectivelor de mediu.
Sprijin pentru regiunile afectate
Dezvoltarea competențelor și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) sunt priorități în cadrul mecanismului de tranziție justă, care își propune să ajute regiunile și sectoarele cel mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică. Acest mecanism vizează șase județe din România: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
Sprijin pentru gospodării și microîntreprinderi
Gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport vor beneficia de asistență prin Fondul pentru climat social. Scopul este ca aceștia să nu rămână în urmă în timpul acestui proces de tranziție. Ramona Chiriac a menționat că România va avea la dispoziție șase miliarde de euro din acest mecanism de sprijin până în anul 2032.
