Finanţarea spitalelor pe criterii de performanţă
Finanţarea spitalelor pe baza unor criterii de performanţă constituie un pas fundamental pentru îmbunătăţirea sistemului medical, afirmă preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Horaţiu-Remus Moldovan. Acesta a abordat, miercuri, în cadrul unei videoconferinţe, subiectul indicatorilor ce vor fundamenta finanţarea spitalelor cu directorii celor 43 de case de asigurări de sănătate din România.
Modificările legislative recente
Conform unui comunicat de presă emis de CNAS, modificările legislative recente adoptate de Parlament şi validate de Curtea Constituţională oferă cadrul necesar pentru a rectifica „dezechilibrele” în distribuirea fondurilor către spitale, acestea fiind „cel mai mare consumator” de resurse din sistemul de sănătate.
Analiza activităţilor spitalelor
Astfel, fiecare spital va fi obligat să analizeze propria activitate şi să decidă care secţii vor rămâne operative, care vor fi redimensionate sau reorganizate. Spitalele cu secţii subutilizate vor putea forma consorţii, colaborează pentru a oferi serviciile necesare pacienţilor din zona respectivă.
Realităţi ale infrastructurii spitaliceşti
„Spitalele oferă servicii esenţiale, dar, în anumite zone, structura lor a rămas neschimbată timp de 50 de ani, fără legătură cu necesităţile actuale ale pacientilor. Românii merită spitale funcţionale, cu personal înţelegător, dedicat actului medical. Indicatorii pentru finanţarea spitalelor au un singur obiectiv: să reflecte performanţa, nu obiceiurile vechi”, a declarat preşedintele CNAS în comunicatul de presă.
Apel la mobilizare
La finalul videoconferinţei, Horaţiu-Remus Moldovan a solicitat directorilor de case de asigurări să transmită un mesaj puternic către managerii de spitale, îndemnându-i să „iasă din zona de confort administrativă” şi să identifice soluţiile necesare pentru a răspunde nevoilor pacienţilor.
Suportul CNAS pentru spitale
„CNAS, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate judeţene, va sprijini fiecare spital care doreşte să se eficientizeze în perioada următoare. Dorim corectitudine şi responsabilitate în utilizarea resurselor publice, ceea ce implică abandonarea zonei de confort administrativ şi găsirea unor soluţii viabile pentru pacienţi”, a adăugat Moldovan.
Negocierea contractelor
„Exemplu concret ar fi negocierea strictă a fiecărui contract pentru materiale sanitare, echipamente şi consumabile. Nimeni nu aspiră la închiderea spitalelor, însă nu putem tolera risipa”, a subliniat preşedintele CNAS.
Despre serviciile de sănătate
În cadrul discuţiilor, s-a subliniat importanţa furnizării de servicii medicale de calitate şi adaptate necesităţilor reale ale populaţiei. Nevoia de inovaţie în managementul spitalicesc se face tot mai resimţită şi este crucial să se acţioneze în consecinţă.
Implicaţiile sistemului sanitar
Un sistem sanitar mai bine coordonat ar putea avea rezultate considerabile în sprijinul sănătăţii cetăţenilor. Abordarea performanţei ca standard de evaluare a spitalelor ar putea aduce o îmbunătăţire a eficienţei utilizării resurselor publice.
Provocările managementului spitalicesc
Provocările cu care se confruntă spitalele în acest proces de eficientizare nu trebuie subestimate. Este esenţial ca managerii să fie pregătiţi să implementeze schimbări, dar şi să colaboreze eficient între unităţile sanitare.
Colaborarea între spitale
Prin formarea de consorţii între spitale, se poate îmbunătăţi accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite pacienţilor. Această colaborare poate conduce la o utilizare mai bună a resurselor existente, astfel diminuând presiunea asupra unităţilor subdimensionate.
Rolul personalului medical
Personalul medical joacă un rol esenţial în implementarea acestor reforme. Este vital ca acesta să fie bine pregătit şi motivat să răspundă standardelor de excelenţă în îngrijirea pacientului.
În concluzie
Conversaţia despre viitorul spitalelor în România este crucială. Este imperativ ca autorităţile să colaboreze cu toate părţile implicate pentru a încuraja eficienţa şi a asigura calitatea serviciilor medicale, cu scopul de a răspunde provocărilor actuale din domeniul sănătăţii publice.
