Îngrijorarea Greciei cu privire la controalele reintroduse de Germania
Reintroducerea controalelor la frontieră de către Germania, destinată să combată migrația ilegală, a generat reacții puternice din partea Greciei. Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a declarat joi că măsurile unilaterale nu reprezintă o soluție pentru a gestiona fluxul crescut de imigranți, conform unei știri realizate de Reuters.
Mitsotakis a subliniat: „Soluția nu poate consta în desființarea unilaterală a Schengen și în transferarea responsabilității către statele aflate la granițele externe ale Europei”, într-un interviu acordat unei stații de radio din Grecia. El a propus un „compromis echitabil” între toate țările europene, care ar trebui să recunoască necesitatea protecției frontierelor externe ale Uniunii Europene, conform celor relatate de News.ro.
Această declarație a avut loc după ce Germania a anunțat săptămâna aceasta intenția de a extinde controalele la toate granițele terestre, refuzând un număr crescut de solicitanți de azil, într-o încercare de a reduce migrația ilegală. Această schimbare de politică stârnește deja nemulțumiri din partea Poloniei, țară vecină.
Premierul grec a fost, de asemenea, în Austria, unde s-a discutat despre opoziția față de extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria.
Discuțiile asupra imigrației între Grecia și Austria
Discuțiile alarmante despre imigrație, în special în contextul anunțului Berlinului de a institui controale mai stricte la frontiere, au fost un subiect central al vizitei premierului Mitsotakis în Viena. El a avut o întâlnire cu cancelarul austriac Karl Nehammer, conform surselor de la Ekathimerini.
„Nu putem permite ca traficantii de persoane să decidă cine are acces în UE. Aceasta este o prioritate pentru toate națiunile, nu doar pentru cele aflate în prima linie, ci și pentru cele centrale din Europa”, a afirmat Mitsotakis în cadrul conferinței de presă comune cu Nehammer.
De asemenea, Mitsotakis a anunțat că Grecia va construi un zid pe râul Evros pentru a întări securitatea frontierelor și va finaliza acest proiect, fie prin finanțare europeană, fie cu fonduri proprii. El a subliniat, de asemenea, necesitatea sprijinirii politicii de migrație a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește repartizarea refugiaților și asigurarea unei baze legale pentru azil.
Cooperarea între Austria, Ungaria și Serbia
Cancelarul Nehammer a declarat că Austria nu o sprijină doar pe Grecia în acest demers, ci că „acest lucru contribuie la securitatea comună”. El a precizat că Austria lucrează împreună cu Ungaria și Serbia pentru a reduce migrația ilegală, o chestiune extrem de relevantă din punct de vedere politic pentru Viena.
Partidele lui Mitsotakis și Nehammer aparțin aceleași structuri politice, Partidul Popular European (PPE), ceea ce sugerează o aliniere în fața provocărilor legate de migrație.
Așadar, Germania, al cărei cancelar Olaf Scholz provine din rândul social-democraților, a anunțat recent că va extinde controalele temporare la toate granițele sale terestre. Germania are vecini precum Austria și Polonia, ceea ce intensifică și mai mult impactul acestor măsuri asupra altor state europene.
Controalele, de obicei, desfășurate într-o zonă extinsă de liberă circulație – Schengen – vor intra în vigoare pe 16 septembrie și vor dura inițial șase luni. În plus, Germania a anunțat propuneri de înăsprire a aplicării normelor Uniunii Europene privind azilul, inclusiv reținerea solicitantilor de azil pe perioada în care se stabilește responsabilitatea Germaniei în procesarea cazurilor lor.
Aceste planuri sunt percepute ca un regres în ceea ce privește libera circulație în Uniunea Europeană, un principiu fundamental al integrării europene, cu riscul de a genera tensiuni în cadrul unității regionale.
Reacțiile Poloniei la măsurile germană
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a criticat în mod public decizia Germaniei de a întări controalele la granițele sale terestre, solicitând consultări urgente cu alte țări afectate și mai mult sprijin în gestionarea problemei migrației. Reacția lui Tusk reflectă îngrijorările mai largi în rândul statelor europene cu privire la impactul acestor măsuri asupra dinamicii de securitate și solidarității în Uniunea Europeană.
În concluzie, dezbaterile asupra migrației și securității la nivelul Uniunii Europene continuă să genereze fricțiuni între statele membre, în special în contextul politicilor dinamicii recente, care încep să conteste echilibrul stabilit în gestionarea problemelor legate de frontieră și migrație.
### Tensiuni în Politicile de Imigrare
Relațiile dintre Polonia și Germania s-au îmbunătățit semnificativ odată cu venirea la putere a coaliției pro-europene condusă de Donald Tusk în decembrie. Totuși, Varșovia își exprimă frustrarea față de lipsa de angajament a Berlinului în ceea ce privește finanțarea comună pentru apărarea Uniunii Europene și întărirea graniței de est a blocului comunitar.
### Criza Imigrației
Începând cu anul 2021, Polonia se confruntă cu ceea ce consideră o criză a imigranților, pe care o consideră ca fiind orchestrată de Belarus și Rusia la granița estică. Această situație complicată vine pe fondul eforturilor Germaniei de a-și întări politica de imigrație, ca urmare a creșterii numărului de persoane ce solicită azil. Astfel, Berlinul a anunțat implementarea unor controale mai riguroase la frontierele sale terestre, care de obicei fac parte din zona de liberă circulație Schengen.
### Reacția Poloniei
Tusk a făcut declarații clare cu privire la aceste măsuri, calificându-le drept „inacceptabile” din perspectiva Poloniei. În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii polonezi la Varșovia, el a subliniat necesitatea unei susțineri hotărâte din partea Germaniei și a întregii Uniuni Europene în organizarea și finanțarea apărării graniței de est. Tusk a accentuat că Polonia nu cere controale mai severe la granița cu Germania, ci un angajament sporit din partea Berlinului și a altora pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
### Contextul European
Această situație reflectă tensiunile din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, fiecare având propriile priorități în ceea ce privește gestionarea migrației. Pe de o parte, unele state, precum Polonia, cer o cooperare mai strânsă și resurse comune pentru a face față provocărilor, în timp ce altele, cum ar fi Germania, se concentrează pe măsuri interne și stricte.
### Soluții și Sprijin
Un aspect esențial al discuțiilor este importanța solidarității între statele membre. Tusk a insistat asupra nevoii de a găsi soluții comune la problemele care afectează întreaga Uniune Europeană, inclusiv migrația. Solicitarea sa pentru un suport mai puternic din partea Germaniei nu vizează doar aspectul economic, ci și consolidarea cooperării în domeniul securității.
### Implicații pentru Viitor
Pe măsură ce se conturează o nouă dinamică în relațiile internaționale, este evident că atât Polonia, cât și Germania vor trebui să colaboreze mai eficient pentru a aborda provocările migrației și securității. Aceasta va necesita o reevaluare a strategiilor actuale și o deschidere mai mare din partea tuturor părților implicate.
### Îndrumări pentru Uniunea Europeană
Organizarea unor întâlniri multilaterale la nivel european ar putea reprezenta un prim pas către construirea unui consens în ceea ce privește politicile de imigrație și securitate. Tusk a propus elaborarea unor strategii clare și coordonate, care să permită o gestionare eficientă a fluxurilor migratorii, dar și asigurarea unei protecții adecvate la frontierele externe ale Uniunii Europene.
### Concluzie
În concluzie, dilemele ridicate de migrație și securitate necesită o acțiune concertată și un angajament ferm din partea tuturor statelor membre. Relațiile Poloniei cu Germania joacă un rol crucial în acest context, iar cooperarea dintre cele două țări ar putea deschide noi perspective pentru o abordare comună a problemelor europene. Asigurarea unei politici de imigrație coerente și eficiente în cadrul Uniunii Europene rămâne un obiectiv esențial pentru stabilitatea și prosperitatea blocului comunitar.
