Declarația Premierului Japonez Sanae Takaichi
Premierul japonez Sanae Takaichi, prima femeie în această funcție, a afirmat vineri, în fața Parlamentului, că se opune modificării regulilor de succesiune masculină în cadrul familiei imperiale. Această poziție a fost considerată surprinzătoare. Aceste afirmații sunt cele mai directe pe subiect de la victoria semnificativă a partidului său în recentele alegeri.
Respectarea concluziilor experților
Takaichi a subliniat că respectă concluziile unui grup de experți care, în 2021, au decis că este „adecvat să se limiteze eligibilitatea la descendenții de sex masculin din linia imperială”. „Guvernul și eu personal respectăm acest raport,” a afirmat premierul.
Avertismente privind revizuirea regulilor
Anterior, Takaichi a avertizat că revizuirea regulilor de succesiune ale familiei imperiale este „o chestiune urgentă”, menționând că aceasta ar putea implica probabil „adoptarea” de noi membri. La un discurs politic din luna trecută, premierul a exprimat speranța ca discuțiile să se aprofundeze în legătură cu asigurarea unei succesiuni imperiale stabile, conducând astfel la o revizuire a Legii Casei Imperiale.
Opinie publică favorabilă femeilor pe tron
Deși tradiția impune ca doar bărbații să continue linia imperială, sondajele de opinie au evidențiat un sprijin considerabil al publicului pentru ca o femeie să accedă la tron. Împăratul Naruhito are o fiică, prințesa Aiko, dar aceasta este exclusă din succesiune datorită regulilor care permit doar bărbaților să urce pe tron.
Discuții îndelungate asupra succesiunii
Japonia a dezbătut subiectul succesiunii la tron timp de zeci de ani. În 2005, un comitet guvernamental de prestigiu a propus ca tronul să fie moștenit de cel mai mare copil, indiferent de sex. Această propunere părea să deschidă calea pentru ca fiica împăratului să acceseze Tronul Crizantemei, dar nașterea prințului Hisahito, nepotul împăratului, în anul următor, a dus la o stagnare a discuțiilor.
Adecvarea „adopției” unor membri masculini
În 2021, un grup de experți numit de guvern a recomandat examinarea posibilității ca familia imperială să „adopte” membri de sex masculin din rândurile rudelor îndepărtate. Totuși, nu este clar dacă acești bărbați ar decide să renunțe la carierele lor și la libertatea personală pentru a prelungi linia genealogică.
Posibilitatea continuării responsabilităților publice
Comisia a sugerat că fiicele regale, care sunt obligate să părăsească familia după căsătorie, ar putea să-și continue activitățile publice chiar și după nuntă. Această modificare ar putea oferi un sprijin suplimentar în cadrul familiei imperiale, menținând totodată legăturile cu societatea.
Tradiționalismul în linia imperială
Susținătorii tradiționaliști susțin că „linia imperială neîntreruptă” de succesiune masculină reprezintă fundația Japoniei, iar schimbările majore ar putea diviza națiunea. În conformitate cu Constituția postbelică, familia regală nu deține putere politică.
Presiuni intense asupra femeilor din familia imperială
Din perspectivă istorică, femeile căsătorite cu membri ai familiei regale au fost supuse unor presiuni intense pentru a naște băieți. De asemenea, multe dintre aceste femei au fost subiectul unor discuții constante în mediul online și în mass-media. Împărăteasa Masako, o fostă diplomat de rang înalt, s-a confruntat mulți ani cu probleme de sănătate legate de stres după integrarea în familia imperială, presiunile fiind atribuite așteptărilor de a avea un băiat.
Impactul asupra sănătății mentale
De asemenea, împărăteasa emerită Michiko, mama lui Naruhito, a suferit, de-a lungul anilor, de afecțiuni cauzate de stres. Aceste cazuri demonstrează impactul profund pe care responsabilitățile și așteptările familiale le au asupra sănătății mentale a femeilor din familia imperială.
