Compoziția Parlamentului Post-Assad
Membrii primului Parlament din era post-Assad, ales duminică în Siria, prezintă o reprezentare redusă a femeilor și a minorităților, conform rezultatelor anunțate luni de agenția AFP, citezând news.ro. Din cei 210 membri ai Parlamentului, două treimi au fost desemnați de comitete locale create de Comisia Electorală, numită de președintele Ahmad al-Sharaa. Președintele sirian se pregătește să numească personal restul de 70 de deputați.
Excluderea anumitor regiuni
Două provincii din nord-estul Siriei, controlate de kurzi, precum și provincia Suwayda, care are o populație majoritar druzi, au fost excluse din acest proces din motive de securitate. Aceste regiuni au fost martore la recente violențe, complicând și mai mult situația politică.
Proporția de femei și reprezentanți ai minorităților
Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Comisiei Electorale, Nawar Najma, femeile constituie doar 4% din Parlament, iar comunitatea creștină a obținut doar două mandate. De asemenea, singurul candidat evreu, rabinul americano-sirian Henry Hamra, nu a reușit să obțină suficiente voturi pentru a fi ales.
Recunoașterea dezechilibrelor
Referitor la reprezentarea minorităților, Nawar Najma a recunoscut existența unui “dezechilibru”. El a declarat: “Componenta creștină nu dispune decât de două mandate, o reprezentare insuficientă având în vedere proporția în populația siriană.” Najma a subliniat că poziția femeilor în acest Parlament nu reflectă rolul lor activ în societatea siriană, în special în domeniile politic, economic și social.
Posibile soluții pentru reprezentare
Najma a adăugat că, în urma numirii de către președinte a unei treimi din mandate, ar putea fi compensate unele dintre aceste componente subreprezentate. Aceasta sugerează o posibilitate de ajustare a reprezentării în Parlamentul viitor.
Critici din partea organizațiilor de drepturi ale omului
Noua sesiune a Parlamentului sirian este planificată pentru zilele următoare, însă mai multe organizații internaționale de apărare a drepturilor omului consideră că acest proces reflectă o “numire” realizată de către Ahmad al-Sharaa. Aceste critici pun la îndoială legitimitatea alegerilor și modalitățile de selecție a parlamentarilor.
Prerogativele președintelui interimar
Juriștii au criticat prerogativele extinse acordate președintelui interimar în configurarea noului Parlament, care va avea sarcina de a propune și amendarea legilor, ratificarea tratatelor internaționale și adoptarea bugetului statului. Aceste atribuții ridică întrebări cu privire la separarea puterilor și la democrația reală din Siria.
Desființarea Anterioarei Adunări a Poporului
Noile autorități au decis să dizolve Adunarea Poporului, care a funcționat ca o simplă cameră de înregistrare a puterii pe parcursul regimului al-Assad timp de decenii. Această schimbare reflectă o tentativă de a răspunde criticilor persistente privind valorile democratice și reprezentarea efectivă a populației.
Critici din regiunile contestate
Mecanismul de formare a Parlamentului a fost, de asemenea, subiectul unor critici intense, în special în nord-estul Siriei, unde administrația autonomă kurdă contestă autoritățile de la Damascul în privința împărțirii puterilor. În Suwayda, unde violențele din luna iulie au dus la peste 1.600 de decese, majoritatea în rândul druzi, situația a devenit și mai tensionată, alimentând fricile legate de viitorul politic al țării.
Implicarea comunității internaționale
Comunitatea internațională monitorizează cu atenție aceste evenimente, iar reacțiile ar putea influența viitorul relațiilor diplomatice ale Siriei. Observatori susțin că este crucial ca procesul electoral să fie transparent și să reflecte voința reală a populației.
Percepția asupra reformelor politice
S-au exprimat voci care susțin că reformele politice din Siria sunt necesare pentru a asigura un viitor stabil. Însă, în absența unor mecanisme de verificare a corectitudinii procesului electoral, multe dintre aceste reforme riscă să rămână doar pe hârtie. Viitorul politic al Siriei se va decide în funcție de capacitatea acesteia de a depăși provocările actuale și de a implementa un sistem democratic funcțional.
