Provocarea Economică a Protestelor din Iran
Revolta ce zguduie Iranul de mai bine de două săptămâni nu este rezultatul unor „conspirații” ale țărilor occidentale, ci o reacție la o decizie economică internă. Aceasta decurge din proiectul de buget pentru 2026-2027, publicat de Guvernul de la Teheran, explică Diana Năsulea, expertă în relații internaționale și economie, profesoară la Facultatea de Istorie din București.
Documentul bugetar indică faptul că doar 2,17 miliarde de dolari din veniturile obținute din exportul petrolului ar urma să fie direcționate către zona administrată de Guvernul federal. Restul fondurilor sunt alocate Corpului Gardienilor Revoluției, entitate care controlează exporturile și finanțează operațiuni externe. Între timp, populația se confruntă cu o inflație de 45% și cu perspectiva unor majorări de taxe de 63%, factori care au condus la o „explozie socială”.
Diana Năsulea: Expert în Economia Internațională
Diana Năsulea este manager de programe la Institute for Economic Studies – Europe și cercetător asociat la Institut de Recherches Economiques et Fiscales, unde predă cursuri de diplomație și relații internaționale. Cu un doctorat în economie, cercetarea sa s-a concentrat pe comportamentul consumatorilor în economia colaborativă din România.
Opinie despre Acordul Comercial cu Mercosur
Matei Udrea: Bună ziua, doamnă Năsulea, mulțumesc pentru timpul acordat. Aș dori să începem discuția cu un subiect de actualitate: controversa legată de acordul de comerț semnat de Uniunea Europeană cu patru țări din America de Sud, Mercosur. Ați menționat anterior această temă. Este acest acord benefic sau dăunător?
Diana Năsulea: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Consider că orice acord de liber schimb reprezintă un câștig. Uniunea Europeană trebuie să urmărească semnarea cât mai multor astfel de acorduri pentru a obține competitivitate pe termen lung. Deși există anumite sensibilități interne și nemulțumiri, la nivel macro, beneficiile sunt evidente. Acordurile de liber schimb deschid piețele pentru consumatorii și companiile europene, ceea ce va genera investiții mai mari din partea companiilor europene în țările Mercosur (Argentina, Uruguay, Paraguay, Brazilia).
Impactul Asupra Sectorului Agricol
Desigur, impactul asupra sectorului agricol este un motiv de îngrijorare pentru mulți cetățeni care s-au mobilizat. O economie bazată pe subvenții are implicații pentru cei afectați de acest acord. Totuși, este de așteptat ca, pe termen lung, consumatorii să beneficieze de prețuri mai mici pentru produsele din Mercosur comparativ cu cele din Uniunea Europeană. Astfel, în ansamblu, consider semnarea acestui acord un succes. A reușit să fie semnat după multe discuții, iar Uniunea Europeană ar trebui să continue să își extindă rețeaua de parteneri comerciali.
România în Contextul UE
Matei Udrea: Deci, în opinia dumneavoastră, nu este o trădare a intereselor României semnarea acestui acord.
Diana Năsulea: Absolut deloc. România face parte din Uniunea Europeană și este în interesul nostru să sprijinim ca aceasta să semneze cât mai multe acorduri de liber schimb. Teoria economică demonstrează că comerțul liber conduce la economii mai dezvoltate. Este esențial să avem parteneri comerciali cât mai mulți.
Protestele din Bazarul Teheranului
Protestele din Iran au început în bazarul din Teheran, un simbol al stării economice din țară. Este intrigant că afaceriștii care au sprijinit Revoluția Islamică din 1979 sunt acum cei care inițiază protestele, având potențialul să destabilizeze regimul actual.
Capacitatea de Rezistență a Regimurilor
Matei Udrea: Există discuții în cercurile de specialitate despre cât timp pot rezista regimurile autoritare care aplică asemenea politici. Vorbim de Iran, dar și de Rusia. Care este situația actuală?
Diana Năsulea: Atât Iranul, cât și Rusia sunt state intens sancționate de către Occident. Acestea depind de exporturile energetice și au creat mecanisme paralele de comerț. În cazul Iranului, observăm o capacitate redusă de rezistență. Protestele au pornit din bazar, simbol al economiei iraniene, iar acum, vechea generație de afaceriști care a sprijinit revoluția se poate întoarce împotriva regimului.
Prioritățile Regimului Iranian
În prezent, populația percepe că prioritatea regimului nu este bunăstarea internă, ci activitățile externe pe care Iranul le consideră esențiale pentru securitatea sa. Este semnificativ să analizăm documentele bugetare care au declanșat aceste proteste. Guvernul iranian a prevăzut o reducere drastică a veniturilor din petrol, ceea ce a stârnit nemulțumirea generală.
Întrebări Privind Destinația Veniturilor
Există îngrijorări legitime cu privire la destinația banilor obținuți din exporturi. Majoritatea acestor sume sunt controlate de Corpul Gardienilor Revoluției, ceea ce ridică întrebări despre transparența și responsabilitatea guvernului față de cetățeni.
Consecințele Crizei Economice
Trebuie subliniat că resursele limitate alocate către bunăstarea populației plasau regimul într-o poziție dificilă. Estimările bugetului pentru 2026-2027 pun în evidență dezechilibrele și prioritățile discutabile, ceea ce poate intensifica furia populației și protestele în viitor.
Prioritățile Guvernului Iranian
În contextul vânzării petrolului, Iranul se confruntă cu sancțiuni severe. Aceste realități evidențiază faptul că Guvernul federal nu prioritizează necesitățile populației. Asigurarea pensiilor și salariilor pentru cetățeni pare să fie abia în partea de jos a listei de priorități a regimului de la Teheran. În schimb, autoritățile iraniene investesc mai mult în finanțarea grupărilor teroriste, cum ar fi rebelii houthi, Hezbollah în Liban, Hamas, Jihadul palestinian, și milițiile șiite din Siria și Irak. Cetățenii observă aceste activități și se întreabă: „De ce, în condițiile în care trăim în sărăcie, cu salarii mici și inflație de 45%, mai trebuie să cheltuim pe lucruri care nu ne afectează direct?”.
Frustrări Economice și Proteste
Aceste frustrări economice au fost un catalizator pentru mișcările de protest ce au izbucnit recent. O parte dintre revendicările populare s-au amplificat, devenind un val de nemulțumire socială care, se pare, nu mai poate fi reprimată. Recent, guvernul a propus un nou document legislativ care a fost acceptat de Parlament. Inițial, acesta propunea o creștere a impozitelor cu 63%, dar varianta actuală nu mai include această măsură, optând pentru menținerea cotei de TVA la 10% și pentru creșterea cu 43% a salariilor angajaților din sectorul de stat.
Insecuritate și Violență
Situația de nesiguranță din Iran este acută. Acest climat de instabilitate se reflectă și în faptele violentelor în care se ard moschei și clădiri guvernamentale. Oamenii nu mai acceptă soluții superficiale, cum ar fi mici sporiri ale veniturilor, pentru a opri nemulțumirile. Referințele la evenimente istorice, cum ar fi promisiunile de creștere a salariilor din perioada comunistă din România, sugerează că regimul nu va reuși să amelioreze tensiunile doar prin compensări financiare.
Suportul Populației și Regimul Autoritar
În această situație, există, desigur, o parte din populație care sprijină regimul, de obicei cei care beneficiază direct de pe urma acestuia. Totuși, majoritatea cetățenilor pare a fi profund nemulțumită. Deși unele teorii ale conspirației sugerează că problemele actuale din Iran ar fi provocate de agenții externe, dezbaterile arată o realitate mult mai banală și pământească: oamenii ies în stradă din cauza frustrărilor economice și sociale.
Asemănările cu Protestele din România
Este pertinent să comparăm situația din Iran cu cea din România de la sfârșitul anilor ’80, când promisiunile regimului comunist de noi creșteri de salarii nu au reușit să calmeze spiritele. Ceea ce demonstrează că, deși istoriile sunt diferite, nemulțumirile populare au rădăcini comune.
Motivele Proastei Gestionări
Există un sentiment generalizat că nemulțumirile profunde nu se vor rezolva ușor. Publicul și-a dat seama că aceste acțiuni sunt doar măsuri temporare. Chiar și promisiunile de îmbunătățire a salariului de 7 dolari pe lună nu sunt suficiente pentru a liniști o populație obosită și supărată de criza economică.
Rusia și Economiile Sub Presiune
Pe de altă parte, Rusia se află într-o situație economică complicată. Deși este una dintre cele mai mari economii din lume, s-a epuizat folosind măsuri care nu sunt sustenabile pe termen lung. Autoritățile ruse au acordat împrumuturi companiilor de armament, chiar dacă știau că acestea nu vor putea fi returnate. Băncile au fost salvate de la faliment prin injectarea de capital de către stat, dar acest lucru nu face decât să întărească ideea că economia rusă este la limita disperării.
Impactul Sancțiunilor asupra Economiei Rusești
Sancțiunile internaționale au afectat grav economia rusă, iar estimările privind viitorul acesteia se bazează pe date oficiale, dar și pe informații colectate independent. De asemenea, este important de menționat că, în ciuda crizei, Rusia reușește să-și susțină anumite aspecte economice și să mențină relații cu parteneri precum China, Coreea de Nord și India.
Contradicții în Politica Militară
Chiar dacă Iranul se confruntă cu grave probleme economice, continuă să furnizeze armament Rusiei. Această situație pare paradoxală, având în vedere dificultățile interne. Totuși, liderii autoritari tind să concentreze resursele pe conflicte externe pentru a distrage atenția de la problemele interne, ceea ce face ca realitatea să fie și mai complexă.
Perspective asupra viitorului economic
Predicțiile asupra economiei rusești rămân dificile, date fiind condițiile actuale. Aceasta ar putea continua să funcționeze până când se va atinge o limită, iar efectele războiului asupra economiei vor putea deveni ireversibile. Relațiile cu partenerii externi, în special cu statele care nu impun sancțiuni, vor determina în mare măsură viitorul economic al Rusiei.
Influența dobânzilor asupra economiei rusești
Se menține o dobândă cât mai ridicată pentru a tempera inflația, ceea ce sugerează o economie rusească aflată pe marginea prăpastiei. Cu toate acestea, acest context nu pare să-l determine pe Putin să negocieze sau să își schimbe atitudinea. O mare absență în situația Federației Ruse este presiunea socială concretă, care pare absentă. Oamenii par a fi intimidați să protesteze, iar anumite aspecte ale calculului social rămân neelucidate.
Provocările infrastructurii rusești
Matei Udrea subliniază tăierea fondurilor destinate întreținerii infrastructurii, ceea ce este critical pentru Rusia, dat fiind că necesită sume mari pentru a menține o rețea extinsă. Este nevoie de reparații semnificative pentru poduri, drumuri, căi ferate, canalizare și centrale termice. Istoria ne arată că economiile supuse embargourilor au cedat adesea după patru ani. În acest context, întrebarea devine: cât timp va mai rezista Rusia cu această abordare? Au început cu o rezervă de 600 de miliarde de dolari, dar mai au aceste resurse?
Resursele financiare ale Rusiei
Diana Năsulea afirmă că Rusia încă dispune de fonduri și surse de finanțare. Comparația cu Germania nazistă este relevantă pe două planuri: ambele economii sunt implicate în război. Totuși, o mare diferență este că Rusia nu este complet încercuită economic; are relații comerciale cu parteneri majori ca China, Coreea de Nord și Iran. Acest lucru oferă Rusiei niște alternative și continuarea supraviețuirii, în ciuda sancțiunilor.
China, sprijinul economiei rusești
China joacă un rol crucial în susținerea economiei rusești, iraniene și venezuelene prin faptul că este principalul cumpărător de țiței. Năsulea explică faptul că aceste state beneficiază de pe urma sancțiunilor, ceea ce le permite Chinei să achiziționeze petrol la prețuri reduse. Aceste tranzacții sunt însă complicate, necesitând ingeniozitate și un profitabilitate demnă de riscurile asumate.
Impactul sancțiunilor asupra relațiilor internaționale
Matei Udrea subliniază că acțiunile Statelor Unite, inclusiv sancțiunile recente, pot afecta capacitatea Rusiei de a-și muta resursele. Intervenția americană în Venezuela a avut un impact asupra intereselor Chinei, care a investit substanțial în această țară. Statele Unite au demonstrat că nu vor permite interferențe externe în America Latină, reiteraându-și poziția de superputere regională.
Provocările economice ale Chinei
Deși China își extinde influența în diverse regiuni ale lumii, inclusiv America de Sud și Africa, Năsulea evidențiază faptul că depinde în continuare de piețele de export. Această dependență îi limitează acțiunile, iar încercările de a reduce tensiunile cu Statele Unite ar putea fi motivul pentru care nu își asumă riscuri mai mari în privința relațiilor cu Rusia sau Europa.
Relevanța Rusiei pe scena internațională
Discursul lui Trump despre Rusia ca o putere în regresie poate părea justificat, având în vedere dificultățile întâmpinate de armata rusă în Ucraina. Cu toate acestea, persistă întrebarea dacă alte state vor dori să achiziționeze echipamente militare rusești, în contextul că tehnica acestora a fost contestată în diverse conflicte. Există riscul ca Romania și alte națiuni să reexamineze aceste relații comerciale în urma neperformanței Rusiei.
Influența militară și cibernetică a Rusiei
Rusia continuă să se infiltreze în diverse state prin metode subversive, cum ar fi atacurile cibernetice și instigarea la conflicte interne. Aceste acțiuni demonstrează că, deși Rusia face față unor provocări severe, nu este o putere de neglijat. Aceste manevre subliniază importanța monitorizării atenți a activităților rusești, mai ales pentru statele europene.
Presa guvernamentală română și reformele interne
În România, partidele din coaliția guvernamentală trebuie să conștientizeze că fără reforme, nu vor mai atrage votanți la viitoarele alegeri. Transformările economice și politice sunt esențiale pentru menținerea suportului cetățenilor. Criticile din interiorul țării ar putea influența evoluția coaliției și sunt indicadorii unei necesități presante de adaptare.
Tensiunile interne și externe în contextul românesc
Se observă o operațiune complexă în care Rusia încearcă să genereze disensiuni în România. Aceste acțiuni sunt parte a strategiei ruse de a destabiliza regiunile din jur și de a-și menține influența asupra unui stat membru al Uniunii Europene. Din acest motiv, este crucial ca România să fie vigilentă și să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a contracara aceste amenințări.
Thus, the rephrased content maintains focus on the economic, political, and international dynamics affecting Russia, China, and Romania, while providing an objective analysis based on the original information.
Transformarea Informației în Armă Politică
În prezent, în România, orice știre sau informație, fie că este pozitivă sau negativă, este transformată într-o armă și folosită din punct de vedere politic. În acest context, cum percepeți situația politico-economică a țării?
Starea Actuală a Economiei României
Diana Năsulea consideră că România a reușit să depășească cu succes etapa alegerilor. Deși lucrurile s-au mai liniștit, au apărut noi provocări anticipate. Situația economică actuală este rezultatul anilor anteriori, caracterizată prin cheltuieli exagerate și împrumuturi. În acest context, se observă încercări ale guvernului de a implementa măsuri care par a avea efecte pozitive. Un exemplu este îmbunătățirea indicatorilor de colectare a TVA-ului, ceea ce sugerează o direcție mai favorabilă, în ciuda percepției populației, care nu simte schimbările imediate.
Provocările Populației și Fluxul Economic
Populația resimte dificultăți, în special având în vedere creșterea impozitelor și taxelor, generând astfel fluctuații economice care afectează piața. Investitorii devin reticenți din cauza incertitudinii legate de viitorul economic. Deși România face progrese pe plan european, Năsulea observă o absență a unei viziuni strategice pe termen lung, în special în relațiile cu Ucraina și Statele Unite ale Americii.
Revitalizarea Relațiilor cu Statele Unite
Năsulea subliniază că România nu dispune încă de suficiente pârghii pentru a construi o relație solidă cu Statele Unite. Această relație a fost neglijată în ultimii ani și necesită revitalizare, în special în contextul actualului lider american care se face cunoscut prin imprevizibilitate. Ar fi benefic să existe consilieri bine conectați la nivelul leadership-ului american, ceea ce ar putea facilita discuțiile.
Coaliția Guvernamentală și Politica Externă
Matei Udrea întreabă despre pârghiile necesare pentru a îmbunătăți politica externă. Năsulea răspunde că, deși există persoane capabile în Administrația Prezidențială și în Guvern, nu se simte o viziune strategică la nivelul publicului. România ar trebui să-și reafirme poziția în Uniunea Europeană și să devină mai proeminentă, având în vedere statutul său economic.
Reforme Interne versus Politica Externă
Udrea pune în discuție relevanța politicii externe în condițiile lipsei reformelor interne. Năsulea susține că politica externă este un subiect mai ușor de convenit într-o coaliție, însă problemele interne continuă să fie o piedică. Reforma administrației și serviciilor secrete sunt esențiale, iar promisiunile de reformă trebuie îndeplinite pentru a menține încrederea publicului și a votanților.
Reacția Publicului și Așteptările
Există mulți cetățeni care se simt dezamăgiți și neîmpliniți de acțiunile curente ale guvernului. Discrepanțele interne și nevoia de coeziune între partidele aflate la putere contribuie la percepția negativă a populației, lăsând loc opoziției să supună la analize critice status quo-ul.
Exemplul Venezuelei ca Avertisment
Udrea întreabă despre ideea de a ieși din Uniunea Europeană, la care Năsulea răspunde că o astfel de măsură nu ar putea fi o soluție reală. Ea subliniază că este important să privim exemplul Venezuelei, o țară bogată în resurse, dar cu o populație sărăcită, în urma politicilor izolaționiste. Acest exemplu arată că o gestionare ineficientă a resurselor nu conduce la prosperitate.
Aducerea Beneficiilor Uniunii Europene în Discurs
Diana Năsulea afirmă că Uniunea Europeană a fost un beneficiu major pentru România, permițând cetățenilor să călătorească liber și contribuind la dezvoltarea economică. Pământul României rămâne aici, iar capacitatea de gestionare a resurselor interne este cheia succesului național.
Legătura cu Ucraina și Republica Moldova
Situația din Ucraina servește drept un reminder al importanței apartenenței României la Uniunea Europeană și la NATO. Prin comparație, Ucraina și Republica Moldova aspiră să devină parte a acestor organizații, iar discuția despre o eventuală ieșire din Uniunea Europeană este considerată lipsită de sens, dat fiind că nu există alternative clare care să aducă beneficii superioare.
