Apel pentru screeningul medical al muncitorilor străini
Deputatul liberal Mircea Fechet a făcut, marți, un apel pentru implementarea unui program de screening medical destinat cetățenilor străini care vin să lucreze în România. Acest program ar necesita colaborarea între stat, angajatori și agențiile de recrutare, conform informațiilor de la mediafax.ro. Cererea sa a fost impulsionată de recentele cazuri de lepră confirmate în Cluj-Napoca, la două surori venite din Asia.
Necesitatea unui mecanism de prevenție
„Am subliniat astăzi în Parlament că România are nevoie de un mecanism de prevenție care să identifice în timp util bolile infecțioase „de import” și să asigure protecția sănătății populației române. Confirmarea cazurilor de lepră la cele două surori reprezintă un semnal de alarmă: statul român nu mai poate continua să aștepte ca problemele să devină crize în domeniul sănătății publice. Aceste probleme sunt deja aici”, a declarat Fechet într-o postare pe Facebook.
Importul de forță de muncă și lipsa screeningului
Deputatul a adăugat că, deși România atrage un număr mare de muncitori din afara Uniunii Europene, nu dispune de un program național de screening medical pentru aceștia. El a notat că o situație similară se aplică și solicitanților de azil sau refugiaților.
Pasi necesari pentru implementare
Fechet a făcut apel la autoritățile sanitare și la Ministerul Muncii să dezvolte un program care să includă analize de bază pe care muncitorii străini să le efectueze imediat ce sosesc în țară. „Trebuie să existe protocoale clare și responsabilități împărțite între toate entitățile implicate”, a adăugat el.
Responsabilitatea statului în sănătatea publică
„Statul are datoria de a anticipa problemele în loc să reacționeze tardiv. Dacă tratăm sănătatea publică ca un subiect secundar, costurile se vor reflecta inevitabil asupra românilor”, a subliniat deputatul liberal.
Cazurile recente de lepră în Cluj-Napoca
Acum două săptămâni, în Cluj-Napoca au fost confirmate două cazuri de lepră, iar în ambele situații s-a început tratamentul specific recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Acest tip de boală, cunoscută și sub denumirea de boala Hansen, a fost diagnosticat ultima dată în România în 1981.
Situația leprei la nivel european
La nivel european, cazurile de lepră sunt rare, fiind întâlnite în general la persoane care provin din regiuni endemice din Asia, Africa sau America Latină. Fechet a subliniat că, având în vedere numărul crescând de muncitori străini, este esențial ca autoritățile române să-și revizuiască strategiile de prevenție și sănătate publică.
Implicarea instituțiilor în sănătatea străinilor
Îmbunătățirea sănătății străinilor care lucrează în România nu doar că ar proteja sănătatea publică, ci și ar contribui la prevenirea răspândirii unor boli infecțioase. Astfel, este important ca toate instituțiile implicate să colaboreze pentru a crea un sistem de screening eficient.
Colaborare între diverse instituții
Fechet a accentuat importanța unei colaborări strânse între Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și alte agenții relevante. Este crucial ca aceste entități să se unească pentru a asigura un protocol eficient de monitorizare a sănătății muncitorilor străini.
Politica de sănătate a României
De asemenea, politica de sănătate a României trebuie să fie adaptată și modernizată pentru a răspunde provocărilor actuale generate de migrarea forțată a muncitorilor. Printr-un sistem bine conceput, autoritățile pot reduce riscurile asociate cu sănătatea publică.
Stigma și percepția despre bolile contagioase
Este important ca societatea să depășească stigma asociată cu bolile contagioase, incluzând lepră, și să sprijine o abordare bazată pe știință și empatie în tratarea acestor subiecte sensibile. Cunoașterea riscurilor și informarea corectă sunt fundamentale pentru prevenirea răspândirii acestor boli.
Reglementări în domeniul sănătății publice
Reglementările existente privind sănătatea publică trebuie revizuite și consolidate pentru a face față noilor provocări. Implementarea unui program de screening internațional ar putea ridica standardele de sănătate publică în România, reducând astfel riscurile pentru întreaga populație.
Viitorul sănătății publice în România
În concluzie, acțiunile proactive pentru o mai bună sănătate publică sunt esențiale. Cu cât statul acționează mai repede pentru a implementa aceste măsuri, cu atât mai bine vor fi protejați cetățenii români și străini, contribuind astfel la o societate mai sănătoasă.
