Prima pagină » Iasi in fiecare pagina » Meteorologii ANM explică vortextul polar, care va produce efecte și în România: Inversiune termică în țara noastră

Meteorologii ANM explică vortextul polar, care va produce efecte și în România: Inversiune termică în țara noastră

by Salut Iasi

Vortexul Polar: Detalii de Ultimă Oră

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) oferă clarificări cu privire la vortexul polar format la Polul Nord. ANM informează că stratosfera se încălzește, dar nu s-a confirmat încă un eveniment semnificativ de încălzire stratosferică în luna noiembrie. Se estimează, în funcție de curenți, că din 26 noiembrie ar putea apărea un val de aer polar asupra României, conform Mediafax.

Impactul Vortexului Polar Stabil

Atunci când vortexul polar este stabil sau puternic, vânturile intense mențin masa de aer rece în jurul Polului Nord, astfel, vremea se prezintă stabilă și temperată în regiunile de latitudini temperate. Un vortex slab este definit printr-o încetinire considerabilă a vânturilor care conservă aerul rece, ceea ce permite migrarea acestuia spre latitudini mai joase, provocând răciri importante în anumite zone din emisfera nordică, fie în America de Nord, fie în Europa.

Schimbările Bruște În Stratosferă

O slăbire considerabilă a vortexului polar poate surveni în urma unor încălziri stratosferice bruște, cunoscute ca Sudden Stratospheric Warming (SSW). Aceste evenimente constituie o perturbare semnificativă a vortexului, survenind atunci când undele atmosferice de scară largă sunt împinse în sus în stratosferă, transportând energie și căldură către pol. Aceasta duce la o încălzire rapidă a aerului din jurul Polului Nord, cu creșteri de temperatură de 40–60 de grade Celsius în câteva zile, acompaniate de slăbirea sau inversarea vânturilor vestice.

Prognoza pentru Vortexul Stratosferic

Modelul numeric de prognoză ECMWF sugerează o evaluare a evoluției vortexului stratosferic pe o perioadă extinsă, de până la 45 de zile. Acesta sugerează că, în prezent, vortexul este încă stabil, dar a înregistrat o scădere a intensității în ultima săptămână, cu vânturi moderate din sectorul vestic în zona circumpolară (cu viteze medii de 20–25 m/s).

Preconizări pentru Sfârșitul Lunii Noiembrie

Proiecțiile indică o slăbire pronunțată în ultimele zile ale lunii noiembrie, mai ales în jurul datei de 26 noiembrie, când vânturile de vest ar putea scădea aproape de 0 m/s. Acest fenomen ar putea semnala începutul unei încălziri stratosferice. La sfârșitul lunii noiembrie și începutul lui decembrie, incertitudinile în legătură cu intensitatea vortexului stratosferic cresc, un posibil scenariu fiind o ușoară revenire a vântului zonal în stratosferă.

Estimările Temperaturii pentru 26 Noiembrie

Estimările modelului global GFS pentru 26 noiembrie sugerează o anomalie de temperatură pozitivă de 20–30 de grade deasupra zonei arctice, în timp ce Siberia ar putea avea temperaturi cu 15–20 de grade mai scăzute decât normal. Astfel, centrul vortexului ar putea fi centrat deasupra Siberiei, cu temperaturi extreme de –75 de grade și valori mai ridicate deasupra regiunii arctice (–45 de grade).

Considerații asupra Evenimentelor SSW

Deși stratosfera se încălzește, nu este confirmat încă un eveniment major de SSW. Totuși, modelele de prognoză sugerează posibile tendințe spre acest scenariu, având în vedere estimarea din 26 noiembrie, care indică o deplasare a centrului vortexului asupra Siberiei. Conform criteriilor stabilite de Organizația Meteorologică Mondială (WMO), un SSW major se declară când vânturile zonale medii se inversează la latitudinea de 60°N și altitudinea de 10 hPa.

Impactul Vortexului asupra Vremii Locale

Chiar dacă stratosfera suferă o încălzire și vortexul slăbește, efectul la sol poate fi întârziat cu 1–3 săptămâni sau mai mult, putând fi influențat de alți factori meteorologici și indici climatici. În cazul în care aceste încălziri stratosferice apar mai devreme, precum în anul actual, este dificil de prevăzut momentul în care efectele se vor manifesta la nivelul solului.

Temperaturi Inverse în România

La ora 12, harta temperaturilor din România reflecta o situație neobișnuită pentru o zi de toamnă. În loc să fie mai rece la altitudine, în zone montane s-au înregistrat temperaturi mai ridicate, în timp ce orașele de la câmpie au rămas în aer rece și umed. Acest fenomen de inversiune termică, de natura rară, aduce aer rece în zonele joase și aer cald la altitudini mai mari.

Exemple de Temperaturi În Diverse Regiuni

În Câmpulung Muscel, un oraș de la poalele munților, temperatura atinge 16°C, comparativ cu cele 4 grade înregistrate la Stolnici. Aceasta diferență de 12 grade între o zonă montană și câmpia din sud ar putea părea o schimbare drastică, dar nu este singulară. În Rânca, temperatura era de 13°C comparativ cu 3°C în Târgu Jiu, sau 13°C la Păltiniș versus 5°C la Calafat.

Influența asupra Calității Aerului

Deși inversiunile termice nu sunt periculoase în sine, ele pot accentua problemele de poluare a aerului, prin blocarea dispersiei particulelor în orașele mari. Totodată, creează condiții ideale pentru drumeții montane, unde vremea se dovedește mult mai prietenoasă. Aceste episoade evidențiază impactul reliefului asupra microclimatului local și demonstrează modul în care condițiile atmosferice influențează temperaturile în regiunile din apropiere.

Ar putea să vă placă și

Lasă un comentariu