Înghețarea salariului minim – o eroare politică și economică
Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, afirmă că înghețarea salariului minim constituie o „greșeală enormă” atât din perspectivă politică, cât și economică. Într-o postare pe Facebook, Budăi a subliniat importanța discutării acestei chestiuni cu premierul înainte de a lua o decizie finală. El dorește ca premierul să fie conștient de implicațiile acestei măsuri.
Încălcarea Directivei europene
Budăi atrage atenția că neactualizarea salariului minim de către Guvern ar contraveni Directivei europene a salariului minim european (Directiva (UE) 2022/2041). El pune în discuție responsabilitatea premierului Bolojan în fața Comisiei Europene, care ar putea iniția proceduri de infringement împotriva României. Fostul ministru al Muncii subliniază că orientarea pro-europeană a prim-ministrului trebuie să fie consistentă, mai ales în respectul reglementărilor europene.
Contradicții privind salariile bugetarilor
Un alt punct pe care Budăi îl evidențiază este ideea că majorarea salariului minim ar conduce automat la creșterea salariilor în sectorul bugetar. Potrivit lui, acest lucru este neadevărat, menționând că veniturile demnitarilor și ale altor categorii profesionale rămân plafonate, unele la nivelul din ianuarie 2019. Budăi avertizează că, în cazul înghețării salariului minim, autoritățile ar trebui să evite dezinformarea populației.
Impactul asupra puterii de cumpărare
Budăi consideră că nemajorarea salariului minim ar genera o scădere drastică a salariului real și a puterii de cumpărare. Acest fenomen, mai accentuat decât în perioada pandemică, ar condamna peste un milion de oameni la sărăcie extremă, iar acest lucru ar fi rezultat din munca prost remunerată. El subliniază faptul că cei afectați ar putea să decidă să părăsească țara sau să caute soluții politice radicale, având în vedere că nevoile lor nu sunt îndeplinite.
Înghețarea veniturilor – o eroare economică gravă
Deputatul subliniază că înghețarea veniturilor, în special în randul celor din sectorul inferior al economic, reprezintă o eroare economică majoră. Aceasta ar putea duce la o reducere a consumului și, implicit, la încetinirea economiei. Angajatorii, care se opun creșterii salariului minim, ar trebui să se gândească nu doar la costurile imediate, ci și la perspectivele de viitor, cum ar fi migrarea forțată a angajaților sărăciți.
Relația dintre salariul minim și sănătatea economică
Budăi argumentează că, prin sărăcirea angajaților, firmele se confruntă cu riscuri, inclusiv pierderi semnificative la vânzări. El respinge teza că majorarea salariului minim ar afecta negativ companiile, subliniind că este, de fapt, în interesul acestora să mențină un nivel de trai decent pentru angajați. Acest lucru ar însemna că angajații ar avea capacitatea de a consuma produsele și serviciile oferite de aceleași firme.
Consecințele pe termen lung
Budăi avertizează că stagnarea veniturilor poate avea consecințe pe termen lung asupra economiei. El insistă că, dacă oamenii nu își pot satisface necesitățile de bază, rezultatul va fi o scădere generalizată a cererii pe piață. Această dinamică ar putea afecta grav companiile, care nu ar mai avea cui să vândă. Această situație ar putea duce chiar la falimente în rândul firmelor care nu înțeleg impactul pe care sărăcia angajaților îl are asupra propriei lor sănătăți financiare.
Nevoia de o abordare responsabilă
În concluzie, Marius Budăi subliniază necesitatea unei abordări atente și bine gândite în ceea ce privește salariile minime. El afirmă că o astfel de decizie nu trebuie să fie privită exclusiv din perspectiva costurilor pe termen scurt, ci trebuie să includă și considerații pe termen lung pentru întreaga economie. Accentuează că soluțiile economice viabile nu pot exclude bunăstarea angajaților, având în vedere că aceasta este esențială pentru un viitor economic sănătos.
