Planul îndrăzneț pentru Ucraina
Uniunea Europeană (UE) întâmpină dificultăți în implementarea unui plan ambițios de a utiliza activele imobilizate ale Rusiei pentru a facilita un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Această inițiativă are scopul de a ajuta țara să facă față provocărilor financiare generate de război, care nu pare să se încheie în curând. Evoluțiile recente au crescut urgența acestui demers, mai ales după declarațiile administrației Trump, care au indicat că Europa va trebui să își asume costurile pentru securitatea regională.
Obstacolele întâlnite
Belgia, țara gazdă a acestor active, a manifestat rezerve față de plan, subliniind posibilele implicații legale și amenințările de represalii din partea Moscovei. În ciuda acestui fapt, oficialii europeni subliniază că nu doresc ca contribuabilii lor să plătească pentru distrugerile cauzate de Rusia, astfel că sunt în căutarea unor soluții alternative. Acum, întrebarea crucială este cum se poate realiza acest împrumut.
Istoricul sancțiunilor impuse Rusiei
În primele zile ale invaziei rusești în Ucraina în 2022, UE, împreună cu partenerii săi din G7, a decis să impună sancțiuni fără precedent Moscovei. O măsură semnificativă a fost imobilizarea activelor Băncii Centrale Ruse deținute în străinătate, o acțiune menită să limiteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul. Aceste active, gestionate prin Euroclear, au o valoare estimată de 210 miliarde de euro.
Venituri neașteptate și sprijin pentru Ucraina
Anul trecut, UE a decis să folosească veniturile generate de aceste active pentru a sprijini Ucraina, implementând astfel un împrumut de 45 de miliarde de euro destinat acoperirii nevoilor financiare și militare. Totuși, odată cu prelungirea conflictului și lipsa perspectivei negocierilor de pace, europenii au realizat că această sumă nu este suficientă.
Detalii despre împrumutul pentru reparații
Comisia Europeană analizează acum posibilitatea de a folosi activele de la Euroclear pentru a sprijini Ucraina cu un împrumut de 140 de miliarde de euro. În acest proiect, Euroclear ar transfera fondurile către Comisie, care, la rândul său, ar facilita împrumutul în tranșe pentru Ucraina. Acesta va avea condiții specificate, inclusiv un target „Made in Europe” pentru achizițiile de arme.
Condiționările impuse Ucrainei
Ucraina va trebui să restituie împrumutul doar după ce Rusia își va încheia ofensiva și va accepta compensațiile pentru daunele cauzate. Aceasta explicație, prin denumirea de „împrumut pentru reparații,” reflectă intenția Comisiei de a nu considera acest demers o confiscare.
Provocări din partea Belgiei
Belgia a devenit un principal obstacol în calea acestui plan. Având un tratat de investiții cu Rusia, Belgia se teme că fondurile folosite pentru împrumut ar putea provoca reacții dure din partea Moscovei. Aceasta ar putea include acțiuni legale internaționale și solicitări de despăgubiri substanțiale.
Nevoia de garantii solide
Prim-ministrul belgian, Bart De Wever, a subliniat necesitatea de a asigura „mutualizarea completă” a riscurilor și garanții convingătoare din partea tuturor statelor membre. Aceasta ar permite o împărțire echitabilă a costurilor și ar asigura o rețea de suport în cazul în care lucrurile ar merge prost.
Rolul Băncii Centrale Europene
Planul împrumutului a evidențiat și importanța Băncii Centrale Europene (BCE). Președinta acesteia, Christine Lagarde, a subliniat riscurile litigioase legate de confiscarea activelor suverane, ceea ce ar putea afecta în mod grav reputația euro. Dacă însă Rusia acceptă să plătească reparații, activele ar putea fi recuperate.
Transparența în abordare
Consensul privind transparența a fost propus de De Wever în legătură cu localizarea activelor imobilizate în Europa. Există îngrijorări că alte state care dețin active imobilizate nu au oferit suficiente informații despre acestea. Comisia Europeană își pune bazele planului pe sumele păstrate la Euroclear, ceea ce aduce întrebări privind corectitudinea estimărilor.
Punctul de vedere al celorlalte state membre
În discuțiile desfășurate, celelalte state membre ale UE au arătat înțelegere pentru poziția Belgiei. Cancelarul Germaniei a subliniat că acest proiect nu ar trebui să fie considerat ca fiind garantat fără o analiză și pregătiri adecvate.
Friedrich Merz la finalul summitului
În urma încheierii summitului, Friedrich Merz a subliniat că „vom face tot ce putem pentru a avansa”. Prim-ministrul olandez, Dick Schoof, a afirmat că toate statele membre trebuie să împărtășească un risc comun, nu doar Belgia. De menționat este că Ungaria a anunțat deja că nu va participa.
Limitele răbdării Belgiei
Diplomații afirmă în privat că există o limită la care Belgia poate aștepta sprijinul celorlalte state. Propunerea de a compensa companiile belgiene ce continuă să opereze în Rusia, în caz de represalii din partea Kremlinului, este considerată inacceptabilă. De exemplu, recent, încercarea Austriei de a oferi compensații pentru Raiffeisen Bank International, în valoare de 2,1 miliarde de euro, s-a dovedit controversată și a fost respinsă de celelalte state membre.
Aspecte politice interne
Pe lângă aspectul economic, există și implicații politice. De Wever se află în mijlocul unor negocieri bugetare dificile, iar coaliția sa, formată din mai multe partide, se confruntă cu un echilibru fragil. Această situație a dus la speculații că prim-ministrul nu ar fi atât de îngrijorat cum pretinde, ci ar putea căuta să folosească o abordare fermă pentru a câștiga sprijin pe plan intern.
Provocările liderilor europeni
În cadrul discuțiilor, liderii au îndrumat Comisia Europeană să examineze opțiuni pentru a răspunde necesităților financiare și militare tot mai mari ale Ucrainei în următorii doi-trei ani. Această formulare deschide ușa pentru diverse alternative. O potențială soluție ar putea fi ca statele membre să se adreseze piețelor și să strângă fonduri individual, fără a accesa activele rusești.
Fondul pentru Ucraina
În 2023, a fost înființat Fondul pentru Ucraina, care a asigurat Kievului 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Deși premierul belgian nu a exclus această variantă când a fost întrebat, se preconizează că ar fi dificil pentru alte state europene, care se confruntă cu o datorie semnificativă, să urmeze această cale. Dacă subscrierea este decisă în funcție de dimensiune, națiuni precum Franța și Italia ar putea avea probleme.
Impactul asupra bugetului național
Aceasta reprezintă o provocare pentru președintele Emmanuel Macron, care se află într-un context bugetar complicat. De asemenea, Giorgia Meloni ar trebui să ia în considerare datoria considerabilă a țării sale. Macron a declarat: „Discuția de astă-seară nu a anulat propunerea Comisiei. A oferit oportunitatea de a aborda probleme tehnice ce necesită soluții. Suntem conștienți de aceste chestiuni”.
Responsabilitățile Comisiei Europene
Acum, mingea se află în terenul Comisiei Europene. Executivul, care a fost criticat pentru faptul că a gestionat dosarul fără ample consultări, trebuie să îmbunătățească dialogul bilateral cu Belgia și să abordeze toate temerile existente. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei, a evidențiat necesitatea clarificării și analizei profunde a unor aspecte.
Obiective clare pentru viitor
„Trebuie să lucrăm la cum vom implementa împrumutul pentru reparații și care ar fi cea mai bună opțiune” a subliniat von der Leyen. O propunere revizuită ar urma să fie prezentată înaintea următorului summit din luna decembrie, considerat un moment crucial pentru a lua o decizie înainte de Anul Nou.
Nevoile financiare ale Ucrainei
Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, a transmis liderilor europeni că Ucraina va necesita resurse financiare începând cu 2026, de preferință „la începutul anului”. „Nu știu dacă este posibil”, a recunoscut Zelenskyy, adăugând că „nu totul depinde de noi. Este o decizie politică”.
