Decretul Președintelui Interimar
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat un decret care introduce modificări la Legea cetățeniei române. Aceste modificări vor îngreuna obținerea cetățeniei, însă vor aduce și unele beneficii pentru solicitanți. Printre acestea se numără introducerea cardului de cetățenie, care va înlocui certificatul actual tipărit pe hârtie. O altă noutate este digitalizarea procesului, care va permite solicitanților să urmărească, online, stadiul cererilor lor.
Digitalizarea Procesului
Noua legislație prevede dezvoltarea unei aplicații informatice menite să faciliteze accesul la informațiile referitoare la stadiul dosarelor pentru cei care doresc să devină cetățeni români. Această digitalizare a procesului este un pas major înainte, permițând o transparență mai mare și un flux de lucru mai eficient. Cardul de cetățenie va confirma identitatea titularului prin verificări biometrice, incluzând amprente digitale și fotografie, similar cu procesul de obținere a unui pașaport.
Modificările aduse Legii Cetățeniei
Articolul 4 al Legii cetățeniei va suferi modificări importante. Acesta menționează că cetățenia română se obține prin naștere, adopție sau acordare la cerere. De asemenea, este specificat că dispozițiile legii nu oferă un drept garantat celor care nu sunt cetățeni români sau persoanelor apatrid.
Detalii despre Adopție și Cetățenie
Modificările la articolul 7 stipulează că, în cazul anulării sau constatării nulității unei adopții, copilul care nu a împlinit 18 ani va fi considerat că nu a fost niciodată cetățean român. Totuși, acest lucru nu se va aplica în cazul în care copilul a locuit legal în România pentru o perioadă mai mare de cinci ani sau dacă, prin anulare, devine apatrid. Deciziile judecătorești privind anularea adopției vor fi comunicate către Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Condițiile de Acordare a Cetățeniei
Articolul 8 revizuit prevede că cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanelor fără cetățenie sau cetățenilor străini care îndeplinesc o serie de condiții strict reglementate. Acestea includ deținerea unui drept de ședere pe termen lung și o rezidență legală în România de cel puțin opt ani, sau de cinci ani în cazul în care persoana este căsătorită cu un cetățean român.
Comportamentul și Loialitatea față de Stat
Solicitanții de cetățenie trebuie să demonstreze loialitate față de statul român și să nu fie implicați în activități care contravin ordinii legale sau securității naționale. De asemenea, trebuie să declare că nu au avut astfel de comportamente în trecut. Alte cerințe includ vârsta minimă de 18 ani, asigurarea unor mijloace legale de subzistență și absența condamnărilor pentru infracțiuni grave.
Constrângerile Informaționale
Pentru a fi acceptat ca solicitant, este necesar ca individul să cunoască limba română, să posede noțiuni de cultură și civilizație românească, care să faciliteze integrarea socială. În plus, este necesară conștientizarea prevederilor Constituției României, precum și a imnului național.
Termene și Proceduri
Implementarea acestor modificări aduce cu sine și o serie de termene pentru depunerea cererilor. Acestea sunt stabilite în conformitate cu prevederile legislative actualizate. Solicitanții vor trebui să se conformeze acestor noi reguli pentru a putea beneficia de drepturile ce decurg din cetățenia română.
Noutăți în Sfera Drepturilor Civice
Aceste modificări legislative au drept scop îmbunătățirea sistemului de acordare a cetățeniei, asigurând o mai bună integrare a solicitantilor în societatea românească. Cardul de cetățenie, împreună cu sistemul de urmărire online, reprezintă pași esențiali în modernizarea administrativă a statului român. Această actualizare a legislației reflectă nevoia de a adapta cadrul legal la provocările contemporane și la standardele internaționale.
Reducerea perioadei de obținere a cetățeniei
Un nou amendament permite reducerea duratei de 8 ani necesare pentru obținerea cetățeniei române cu până la 3 ani. Aceasta se aplică solicitantului care demonstrează o contribuție activă în viața economică a României, prin realizări educaționale relevante sau prin acte notabile în domeniul culturii, drepturilor omului, angajamentului social sau voluntariat, în anumite condiții specifice. Aceste condiții includ apartenența la un stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene.
Statutul de refugiat și integrarea în societate
Dacă solicitantul a obținut statutul de refugiat conform legislației actuale și a făcut eforturi semnificative pentru a se integra în societatea românească, perioada de 8 ani poate fi de asemenea redusă cu până la 3 ani. Aceștia trebuie să demonstreze realizări remarcabile în educația sau formarea profesională, precum și o implicare civic deosebită.
Cererea de cetățenie și absența de pe teritoriul României
Pentru cetățenii străini sau persoanele fără cetățenie care au solicitat cetățenia română, absența de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 6 luni pe parcursul unui an nu se ia în considerare în cadrul perioadei de 8 ani, cu condiția ca cererea să fie susținută de dovada că solicitantul deține dreptul de ședere pe termen lung sau dreptul de rezidență permanentă în România și a locuit legal în țară timp de cel puțin 8 ani. Această perioadă se reduce la 5 ani în cazul căsătoriei cu un cetățean român, sub rezerva conviețuirii legale.
Condiții pentru acordarea cetățeniei
Legea introduce un nou articol care stipulează că cetățenia română poate fi acordată la cerere persoanelor fără cetățenie sau străinilor care, prin activități desfășurate timp de minim 3 ani, contribuie semnificativ la conservarea și promovarea culturii și spiritualității românești. Aceste persoane trebuie să respecte condițiile prevăzute anterior la articolul 8.
Persoanele căsătorite cu cetățeni români
Cetățenia română se poate oferi de asemenea persoanelor fără cetățenie sau străinilor căsătoriți cu cetățeni români și care conviețuiesc în străinătate timp de cel puțin 10 ani de la înregistrarea căsătoriei în registrele de stare civilă române. Acestea trebuie să îndeplinească cerințele specificate în articolul 8 menționat anterior. Este important de menționat că perioada de conviețuire în România este luată în considerare în calcularea celor 10 ani.
Restabilirea cetățeniei pentru descendenți
Legea prevede posibilitatea acordării cetățeniei române și pentru persoanele care au pierdut-o anterior, precum și pentru descendenții acestora până la gradul II inclusiv. Aceste persoane pot solicita redobândirea cetățeniei cu păstrarea cetățeniei străine și cu opțiunea de a avea domiciliul în țară sau de a-l menține în străinătate. Este necesar ca aceștia să îndeplinească cerințele stipulate la articolul 8 și să demonstreze cunoștințe de limbă română, conform regulilor actuale.
Contribuția la cultura românească
Subliniind importanța contribuției la cultura și valorile românești, legea dispune că cetățenia poate fi solicitată de cei care, prin activități originale, au sprijinit comunitatea și tradițiile naționale. Aceștia trebuie să demonstreze realizările rezultate din aceste activități, subliniind astfel rolul activ pe care l-au avut în dezvoltarea și promovarea culturală a României.
Condiții legale de ședere
Pentru ca cetățenii străini să fie eligibili pentru cetățenie, trebuie să îndeplinească anumite condiții legale de ședere în România, incluzând dovezi ale șederii legale și activităților desfășurate în țară. Aceste condiții sunt esențiale pentru a asigura integrarea și contribuția solicitantului.
Noul context legislativ
Aceste reglementări vin în cadrul unei reforme legislative menite să ușureze procesul de obținere a cetățeniei române pentru cei care se implică activ în societate, promovând astfel o integrare mai bună a străinilor și persoanelor fără cetățenie. Legea subliniază corelația dintre dorința de a face parte din comunitatea românească și implicarea activă în viața socială și culturală a țării.
