Discursul de la Davos
Într-un discurs rostit luna trecută la Davos, președintele Donald Trump a criticat „morile de vânt”, caracterizându-le drept „pierderi” și etichetând țările care investesc în aceste surse de energie ca fiind „oameni proști”. La cinci zile după aceste declarații, nouă state europene au semnat un acord pentru crearea unui hub masiv de energie eoliană offshore în Marea Nordului, care este centrul industriei de petrol și gaze din Europa, potrivit CNN.
Acordul european pentru energia eoliană
Deși acest acord nu a fost o reacție directă la cuvintele lui Trump, el deschide calea pentru un potențial uriaș în Europa, având capacitatea de a îmbunătăți securitatea energetică și de a reduce dependența de resursele energetice din SUA, într-o perioadă în care Statele Unite se dovedesc a fi un partener instabil.
Contextul energiei regenerabile
Europa, la fel cum fac și multe alte economii importatoare de energie, își îndreaptă atenția spre sursele regenerabile ca o soluție către independența energetică. India își dezvoltă rapid capacitățile de instalații de panouri solare, iar China a realizat în 2024 o capacitate eoliană și solară superioară totalului energiei regenerabile din Statele Unite.
Politica energetică a SUA
În contrast, SUA continuă să mizeze pe combustibili fosili și luptă împotriva extinderii proiectelor de energie eoliană și solară. Thijs Van de Graaf, profesor asociat de politică internațională la Universitatea Ghent, a declarat că „în domeniul energiei, SUA sunt acum mai aliniate cu statele producătoare de petrol precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Rusia”.
Cel mai mare hub de energie curată
Noua inițiativă europeană de energie eoliană offshore va deveni „cel mai mare hub de energie curată din lume” conform declarației comune semnate de Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și Marea Britanie, la Summitul Mării Nordului din Germania, în luna ianuarie. Se estimează că acest hub va genera 100 gigawați de energie eoliană offshore, suficient pentru alimentarea a aproximativ 50 de milioane de locuințe, interconectate prin cabluri subacvatice de mare tensiune. Proiectul este văzut ca o soluție pentru creșterea rezilienței energetice și furnizarea de electricitate accesibilă.
Dependenta energetică a Europei
Spre deosebire de SUA, Europa se confruntă cu o lipsă de rezerve interne de combustibili fosili, iar producția locală este în declin. Un mare zăcământ de gaze din Țările de Jos a fost închis după ani de activitate, iar producția țițeiului și gazului din Marea Nordului este în scădere. Astăzi, blocul european importă aproape 60% din energia de care are nevoie. Louise van Schaik, cercetător principal la think-tank-ul Clingendael din Olanda, subliniază că „acest nivel de dependență reprezintă o vulnerabilitate… deoarece permite altora să exercite presiune asupra Europei”.
Presiunea externă asupra Europei
În ultimii ani, această presiune a fost evidentă. Rusia a utilizat resursele de gaz ca pe o „armă” împotriva Europei în contextul invaziei din Ucraina din 2022, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la intensificarea crizei costului vieții. Ca răspuns, Europa a acționat rapid pentru a-și reduce dependența de Rusia; însă, în loc să diversifice sursele energetice, a înlocuit Rusia cu o îngrijorătoare dependență de SUA. Aproape 60% din importurile europene de gaz natural lichefiat în 2025 vor proveni din Statele Unite.
Impactul importurilor de LNG
Creșterea importurilor de gaz natural lichefiat din SUA a fost un substitut important pentru gazul rusesc, însă a expus blocul european la fluctuații de preț semnificative. Linda Kalcher, fondatoarea think-tank-ului Strategic Perspectives din UE, a explicat că „multe efecte economice reale au fost cauzate de trecerea de la gazul rusesc ieftin la LNG, mult mai scump”. Această nouă dependență a devenit tot mai problematică, având în vedere comportamentul imprevizibil al administrației Trump, care nu a ezitat să își folosească puterea economică ca pe un instrument de influență.
Tensiuni transatlantice
Anul trecut, ca răspuns la amenințările tarifare din partea lui Trump, Europa a promis să achiziționeze anual 250 de miliarde de dolari în petrol, gaze și energie nucleară din SUA în următorii trei ani, adică de trei ori mai mult decât importă acum. În octombrie, administrația Trump a blocat inițiativa de introducere a unei „prime taxe globale pe carbon”, iar în noiembrie s-a pronunțat împotriva politicilor europene de energie curată.
Impactul cererilor lui Trump
Cererea lui Trump privind Groenlanda a generat temeri că ar putea recurge la forța militară, având un impact negativ asupra relațiilor transatlantice. Jennifer Morgan, fosta emisară germană pentru climă, a afirmat că SUA aplică „tactici de intimidare”, ceea ce a dus la o conștientizare a UE în legătură cu vulnerabilitățile dependenței energetice.
Pivotul către energia curată
Energia curată oferă Europei o soluție pentru a-și diminua dependența de SUA și pentru a-și îmbunătăți securitatea energetică, conform specialiștilor. Continentul beneficiază de resurse abundente, având atât zone însorite în sud, cât și vânturi puternice în nord. Marea Nordului este considerată „cea mai promițătoare zonă din lume” pentru energia eoliană offshore. În 2025, se preconizează că energia eoliană și solară va genera 30% din electricitatea Uniunii Europene, depășind pentru prima dată combustibilii fosili.
Provocările industriei regenerabile
Totuși, industria energiei regenerabile se confruntă cu provocări globale, cum ar fi creșterea costurilor materiilor prime și a forței de muncă, investiții reduse și o retorică negativă din partea administrației Trump, care afectează încrederea investitorilor. Cu toate acestea, acordul european pentru energia eoliană offshore își propune să reducă costurile prin amploarea sa și prin interconectarea diverselor națiuni.
