Percepția Ucraineană asupra Agresiuni Rusesti
Majoritatea ucrainenilor consideră că Rusia își propune distrugerea Ucrainei și nu se va limita la teritoriile deja ocupate, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 11 martie. Acest sondaj apare în contextul în care secretarul de stat american, Marco Rubio, a afirmat pe 10 martie că Ucraina va fi nevoită să facă concesii teritoriale pentru a ajunge la un acord care să încheie războiul.
Agresiunea Rusă Percepută de Ucraineni
Conform KIIS, 87% dintre respondenții ucraineni cred că Rusia va continua agresiunea dincolo de teritoriile pe care le controlează în prezent. Această percepție se menține constantă în toate regiunile țării, cu 80% dintre locuitorii din est și sud și 89-90% din cei din vest și centru susținând că Moscova nu se va opri pe linia actuală a frontului.
Strategia Finală a Rusiei Potrivit Opiniei Publice
Un alt aspect relevant al sondajului arată că 66% dintre ucraineni consideră că scopul final al Rusiei este distrugerea Ucrainei. Dintre aceștia, 28% afirmă că Moscova vizează genocidul fizic, în timp ce 38% cred că Rusia dorește să preia controlul asupra majorității sau întregului teritoriu ucrainean, eliminând simultan statalitatea și identitatea națională a țării. În plus, 14% dintre respondenți consideră că Rusia încearcă să ocupe întreaga Ucraină și să impună un guvern marionetă, iar 7% cred că Moscova dorește să-și consolideze controlul asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporizhzhia, care sunt parțial ocupate.
Concordanța între Opinile Publicului și Declarațiile Rusiei
Aceste rezultate sunt în concordanță cu declarațiile oficiale ale Rusiei. În acest sens, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a comunicat pe 16 decembrie 2024 intenția Moscovei de a captura toate cele patru regiuni ucrainene până în 2025. În contrast cu aceste aserțiuni, doar 4% dintre respondenți cred că Rusia intenționează să mențină controlul asupra teritoriilor deja cucerite. De asemenea, 3% acceptă ideea că Rusia vrea să „denazifieze” și să demilitarizeze Ucraina, iar 7% din participanți s-au declarat indeciși.
Metodologia și Contextul Sondajului
Sondajul a fost desfășurat între 14 februarie și 4 martie, implicând 1.029 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, care au fost intervievați telefonic în toate regiunile controlate de guvernul ucrainean. Rezultatele sondajului sunt relevante în contextul îngrijorărilor crescânde legate de posibila influență a președintelui american Donald Trump, care pledează pentru o soluționare rapidă a conflictului. Această abordare ar putea conduce la un acord de pace în condiții dezavantajoase pentru Ucraina, expunând astfel țara la riscuri sporite de atacuri rusești în viitor.
Reacția Ucraineană la Posibile Concesii
Opinile ucrainenilor indică o profundă neîncredere în intențiile Rusiei, mai ales în cazul unor propuneri de concediere a anumitor teritorii ca parte a negocierilor pentru încheierea războiului. Această percepție este susținută nu doar de rezultatul sondajului, ci și de evoluția constantă a conflictului, care a generat o stare de alertă în întreaga țară. O mare parte dintre ucraineni se tem că o astfel de strategie ar putea avea consecințe devastatoare pentru suveranitatea și integritatea națională.
Impactul Media și Altele pe Creația Opiniei Publice
Media joacă un rol crucial în modelarea percepțiilor publicului despre conflict. Actualizările frecvente, mesajele oficiale și comentariile din partea experților creează o imagine de ansamblu care îngrijorează populația. Acest lucru se observă dizolvarea încrederii în promisiunile de securitate ale Rusiei și o concentrare puternică asupra importanței solidarității în fața amenințărilor externe.
Concluzii Finale asupra Sentimentului Național
Sentimentul național printre ucraineni este marcat de o combinație de frustrare și unitate. Deși există o percepție generalizată că Rusia nu va înceta să își extindă agresiunea, poporul ucrainean rămâne hotărât să își apere teritoriul și integritatea națională. Această poziție fermă reflectă un angajament profund față de valorile de libertate și demnitate națională, în pofida provocărilor cu care se confruntă.
