Critica lui Claudiu Năsui privind măsurile de austeritate
Deputatul USR și fost ministru al Economiei, Claudiu Năsui, își exprimă dezacordul față de planurile Guvernului de a realiza reduceri în administrația locală. El subliniază că Executivul ar trebui să aplice măsurile de austeritate și la nivelul său, înainte de a le impune primăriilor. Într-un interviu oferit pentru RFI, Năsui afirmă că reforma nu ar trebui să se rezume doar la reduceri de personal.
Avertismentul privind tăierile de posturi
Parlamentarul USR avertizează că simpla reducere a posturilor nu va aduce soluții adevărate. Dacă primăriile găsesc modalități de a trece cheltuielile în altă parte, măsurile vor deveni ineficiente. Năsui afirmă: „Nu ar trebui să ne concentrăm doar pe cheltuielile de personal, ci pe cheltuielile în ansamblu. Reducerea acestor cheltuieli poate conduce la mutarea angajaților din statul de plată al primăriei în cel al companiilor afiliate, fără a produce vreo schimbare reală.”
Propuneri pentru bugetele locale
Deputatul USR sugerează ca Guvernul să amenajeze o reducere a fondurilor alocate autorităților locale. „Ar trebui să se reducă cotele defalcate ce ajung la primării. Aceasta ar putea reprezenta un pas înspre economii și reducerea deficitului, oferind fiecărei primării mai puțini bani, astfel încât să se gestioneze mai eficient”, subliniază Năsui.
Viziunea privind descentralizarea
Pentru Năsui, o reformă adevărată a administrației publice locale înseamnă o descentralizare reală. El explică: „Asta ar trebui să însemne faptul că fondurile nu mai vin de la centru. Când banii sunt distribuiți centralizat, nivelul de responsabilitate locală scade, iar primarii tind să caute sprijin din partea celor de la centru pentru atragerea de fonduri.”
Necesitatea exemplului de la Guvern
Năsui afirmă că reducerile de cheltuieli sunt inevitabile, dar trebuie să înceapă de la nivelul central. „Este de bun simț să se aplice reduceri de cheltuieli atât în administrația locală, cât și la Guvern. Este greu să ceri primarilor să își strângă cureaua dacă Executivul nu face același lucru. Aici, Guvernul trebuie să ofere un exemplu de responsabilitate.”
Punctul de vedere asupra plafonării prețurilor
Referitor la plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază, Năsui critică această măsură. El susține că plafonarea marjelor de profit nu face decât să accentueze creșterea prețurilor. „Plafonarea marjelor nu ia în considerare prețul final. Astfel, supermarketurile au început să integreze producția, optând să cumpere doar din interiorul propriilor lanțuri.”
Impactul pe piața alimenelor
Năsui observă că în urma acestor măsuri, pe piață au apărut tot mai multe produse de marcă proprie. El afirmă: „Consumatorii pot observa că uleiul, muștarul sau ketchupul sunt tot mai frecvent disponibile sub diferite mărci proprii, ceea ce sugerează o schimbare în modul de aprovizionare al magazinelor. Astfel, rafturile sunt dominate de aceste produse, reflectând strategia de a reduce dependența de furnizorii externi.”
Consecințele pe termen lung
Criticile lui Năsui se concentrează pe consecințele pe termen lung ale măsurilor impuse de Guvern. Descentralizarea reală și gestionarea eficientă a fondurilor sunt, în opinia sa, esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a administrației publice locale. Năsui sugerează că, fără aceste schimbări fundamentale, măsurile luate vor avea un impact minim asupra sustenabilității economice a comunităților locale.
Necesarul unei abordări echilibrate
Pentru Năsui, este vitală o abordare echilibrată în gestionarea finanțelor publice. „Este esențial ca toate măsurile economice să fie gândite într-un mod care să nu afecteze calitatea vieții cetățenilor. Cheltuielile trebuie monitorizate și reduse acolo unde este cazul, dar fără a compromite serviciile publice esențiale.”
Implantarea unor soluții eficiente
În concluzie, Năsui îndeamnă la adoptarea unor soluții eficiente pentru a răspunde provocărilor economice actuale. Aceasta ar implica nu doar revizuirea cheltuielilor, ci și adoptarea unui model de management al fondurilor care să sprijine dezvoltarea durabilă a comunităților. Astfel, va fi posibil să se asigure un viitor mai bun pentru administrația publică locală.
