Asistenţa medicală comunitară în judeţul Alba
Două treimi dintre unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Alba, reprezentând 52 din cele 78 de municipii, oraşe şi comune, oferă asistenţă medicală comunitară. În cinci dintre acestea există, de asemenea, mediatori sanitari pentru comunitatea romă. Potrivit informaţiilor furnizate AGERPRES de purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Alba, Ioana Presecan, reţeaua de asistenţi medicali comunitari din judeţ acoperă 52 de unităţi administrativ-teritoriale, formate din 10 oraşe şi 42 de comune, cu un total de 69 de asistenţi medicali comunitari activi.
Distribuţia asistenţilor medicali comunitari
În mediul urban, singurul oraş care nu beneficiază de asistenţă medicală comunitară este Baia de Arieş, situat în Munţii Apuseni. În contrast, municipiile Alba Iulia şi Aiud dispun de câte patru asistenţi medicali comunitari fiecare. În municipiul Sebeş şi în oraşul Cugir, se găsesc câte trei asistenţi, în timp ce municipiul Blaj şi oraşul Câmpeni beneficiază de câte doi asistenţi medicali comunitari. În mediul rural, comunele Cetatea de Baltă, Sălciua şi Vidra au câte doi asistenţi medicali comunitari.
Mediatori sanitari pentru romi
Mediatorii sanitari destinat comunităţii rome sunt activi în oraşele Alba Iulia, Câmpeni, Cugir, Cergău şi Roşia Montană, sprijinind integrarea şi accesul la servicii de sănătate ale acestei comunităţi.
Coordonarea şi cheltuielile personalului
Asistenţii medicali comunitari sunt angajaţi ai unităţilor administrativ-teritoriale, iar coordonarea tehnică, împreună cu cheltuielile cu personalul, este responsabilitatea DSP. Există primării, cum ar fi cele din comunele Mihalţ, Ponor, Mogoş, Şugag, Cut, Săsciori şi parţial în oraşul Cugir, care îşi asumă cheltuielile de personal.
Activităţile asistenţilor medicali comunitari
La recomandarea medicilor de familie sau specialişti, asistenţii medicali comunitari se ocupă cu monitorizarea stării de sănătate a pacienţilor cu afecţiuni cronice, precum tuberculoza, bolile cardiovasculare, diabetul, neoplasmele, afecţiunile psihice, HIV/SIDA sau bolile degenerative neuro-musculare. De asemenea, aceştia contribuie la prevenirea complicaţiilor în rândul pacienţilor imobilizaţi la pat şi se ocupă de educarea pacienţilor vârstnici în privinţa sănătăţii.
Monitorizarea sănătăţii pacienţilor
Printre responsabilităţile asistentului medical comunitar se numără monitorizarea tensiunii arteriale, a pulsului, măsurarea saturaţiei de oxigen şi a glicemiei, îngrijirea plăgilor, supravegherea tratamentului la domiciliul pacienţilor vârstnici, precum şi administrarea de tratamente conform prescripţiei medicului, în limita competenţelor profesionale. Totodată, asistentul trebuie să respecte procedurile de manipulare a deşeurilor medicale.
Evidenţa manevrelor terapeutice
Asistentul medical comunitar ţine evidenţa administrării manevrelor terapeutice şi desfăşoară campanii de informare în comunitate, având mesaje specifice pentru persoanele vârstnice. Această activitate este esenţială pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor din comunitate.
Colaborarea cu medicii de familie
Colaborarea între asistenţii medicali comunitari şi medicii de familie este crucială, deoarece asistenţii depind de recomandările acestora pentru a putea interveni în cazurile pacienţilor cu afecţiuni cronice. Această sinergie contribuie la un sistem de sănătate mai bine integrat în judeţul Alba.
Rolul social al asistenţilor medicali comunitari
Rolul asistenţilor medicali comunitari depăşeşte cadrul medical, având un impact semnificativ asupra vieţii sociale a pacienţilor. Prin educaţie pentru sănătate şi îngrijiri medicale adaptate nevoilor individuale, aceştia contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice şi bolnave.
Concluzie
(Paragraful a fost eliminat conform cerinţei.)
