De ce NU e ilegal ca Dominic Fritz să fie președintele USR — și ce n-ar avea voie să fie, de fapt

De la alegerea lui Dominic Fritz în fruntea USR, adversari politici și comentatori au repetat teza că ar fi „ilegal” ca un cetățean german, fără cetățenie română, să conducă un partid din România. Narațiunea a fost împinsă de la ideea că partidele ar fi „rezervate doar românilor” până la insinuări că validarea congresului ar încălca legea. Un caz tipic a fost afirmația deputatului AUR Dan Tănasă, demontată de platforma de fact-checking Factual, care a arătat că legislația în vigoare permite explicit membrilor UE să se înscrie în partidele din România.Ce spune legea, de faptLegea partidelor politice nr. 14/2003, prevede la articolul 54 că cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul în România „se pot asocia sau se pot înscrie în partide politice în aceleași condiții ca și cetățenii români”. Aceeași lege obligă partidele să funcționeze după propriul statut, iar calitatea de membru atrage, în mod obișnuit, dreptul de a candida pentru funcții interne. Cu alte cuvinte, dacă un cetățean UE poate fi membru, poate și candida la funcții de conducere în partid, cu respectarea statutului.În Statutul USR, drepturile membrilor sunt clare: „să aleagă și să fie aleși în organele de conducere, arbitraj și control ale USR”. Iar la normele de admitere, statutul consfințește expres că poate fi membru „orice cetățean al Uniunii Europene cu domiciliul în România”. Aceste prevederi există în versiunile publice ale statutului, în acord cu legea.Mai departe, Constituția distinge între viața internă a partidelor și exercitarea demnităților publice. Articolul 16 alineatul (3) spune că „funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare” pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoane care au cetățenia română și domiciliul în țară. Nu e vorba despre funcții de partid, ci despre demnități publice în stat. Tot Constituția, la articolul 16 alineatul (4), prevede explicit că cetățenii Uniunii Europene pot alege și pot fi aleși în autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii — motiv pentru care Fritz a putut candida și a putut fi ales primar la Timișoara.Jurisprudența a întărit această separație: Înalta Curte a stabilit în 2022 că persoana care deține o funcție de conducere într-un partid politic nu are, după regulile noului Cod penal, calitatea de „funcționar public” (adică nu exercită o putere publică a statului). Așadar, funcțiile interne de partid nu sunt demnități publice.Ce spune Registrul partidelor despre Congresul la care Fritz a fost alesRegistrul partidelor politice ținut la Tribunalul București consemnează administrativ depunerea actelor după adunări și congrese (art. 24 din Legea 14/2003). În extrasul actualizat pentru USR, la 9 iulie 2025 este înregistrată cererea de înscriere a mențiunilor „pe cale administrativă, necontencioasă” privind lucrările Congresului din 21 iunie 2025, cu lista documentelor depuse: procesul-verbal al congresului, raportul comisiei electorale și decizia Comisiei Naționale de Arbitraj. În extras este reprodus și pasajul cheie: „Art. 2 Președinte USR este dl. Dominic Samuel Fritz”. Procedura este aceea prevăzută de lege pentru consemnarea în registru a actelor interne ale partidului.Această consemnare administrativă în registru este distinctă de acele situații în care instanța se pronunță pe modificări de statut ori pe alte chestiuni contencioase (când apar hotărâri/decizii). Pentru congrese și procese-verbale, legea cere depunerea documentelor și înscrierea mențiunilor, ceea ce s-a și făcut.De ce nu e ilegal ca Fritz să fie președintele USRArgumentul „ilegalității” se lovește de două texte clare: articolul 54 din Legea 14/2003 (care deschide partidele și cetățenilor UE cu domiciliul în România) și articolul 16 din Constituție, care limitează condiția „numai cetățenia română” la ocuparea funcțiilor și demnităților publice, nu la funcțiile de partid. Dacă statutul permite oricărui membru să candideze în organele de conducere — iar cetățenii UE pot fi membri — atunci alegerea lui Fritz este conformă cu legea și cu statutul.Ce ar fi, într-adevăr, ilegal fără cetățenie românăCând vorbim despre stat, Constituția e categorică: funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate de persoane cu cetățenie română și domiciliu în țară. Asta acoperă, între altele, calitatea de deputat sau senator, de membru al Guvernului, de prim-ministru ori de Președinte al României. Pentru aceste demnități, lipsa cetățeniei române e un impediment constituțional. Excepția privind cetățenii UE privește autoritățile publice locale, motiv pentru care Europa permite ca resortisanți ai altor state membre, cu domiciliul în România, să fie aleși în consilii locale sau ca primari — așa cum s-a întâmplat deja în practică.Dosarul de cetățenie al lui Dominic Fritz: unde s-a blocatDominic Fritz și-a depus dosarul pentru dobândirea cetățeniei române pe 4 iulie 2024, fapt consemnat public la momentul respectiv. În vara lui 2025, el a explicat că nu a primit încă cetățenia pentru că Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu ajunsese la dosarele din 2024, invocând un „blocaj” de ordinul zecilor de mii de dosare.ANC a transmis, la rândul său, că dosarele sunt analizate în ordine cronologică, potrivit legii, iar stadiul poate fi verificat online. Instituția a publicat și informări privind termenele și modul de soluționare, confirmând regula „primul venit, primul analizat”. Pe scurt, dosarul lui Fritz nu a primit tratament preferențial și încă nu ajunsese la rând, ceea ce explică lipsa unei decizii până la momentul articolelor citate.ConcluzieCazul Dominic Fritz e mai degrabă un test de alfabetizare civică decât un scandal juridic. Legea partidelor permite cetățenilor UE cu domiciliul în România să fie membri de partid, iar statutul USR le conferă dreptul de a candida pentru funcții interne; Constituția rezervă cetățenia română pentru demnitățile de stat, nu pentru șefia unui partid. Registrul partidelor arată că USR a depus documentele congresului din iunie 2025, iar actele interne consemnează alegerea lui Fritz ca președinte. Din punct de vedere legal, miza reală nu e eligibilitatea lui la vârful USR, ci faptul că, până va avea cetățenia română, nu poate ocupa demnități publice naționale precum parlamentar, ministru sau președinte al României. Restul e politică.