Scăderea deficitului guvernamental în zona euro
Ponderea deficitului guvernamental în PIB-ul zonei euro a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024. În Uniunea Europeană, acest indicator a trecut de la 3,4% la 3,1%. România, în schimb, a înregistrat anul trecut cel mai semnificativ deficit din blocul comunitar, conform datelor publicate pe 21 octombrie de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Deficitele din statele membre ale UE
În ultimul an, toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei (4,5%), Ciprului (4,1%), Irlandei (4%), Greciei (1,2%), Luxemburgului (0,9%) și Portugaliei (0,5%), au raportat deficite bugetare. Cele mai mari deficite s-au înregistrat în România (-9,3% din PIB), în Polonia (-6,5% din PIB), în Franța (-5,8% din PIB) și în Slovacia (-5,5% din PIB). Din totalul țărilor membre, 12 au avut deficite de 3% din PIB sau mai mari.
Datele Eurostat privind deficitul și datoria
Eurostat oferă informații despre deficit și datorie pentru intervalul 2021-2024, bazându-se pe cifrele raportate de statele membre ale Uniunii Europene în cadrul celei de-a doua notificări din 2025, în scopul aplicării procedurii de deficit excesiv (EDP). România se află într-o astfel de procedură din 2020.
Creșterea datoriei guvernamentale în zona euro
De asemenea, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale în zona euro a crescut de la 87% la sfârșitul lui 2023 la 87,1% la finalul anului trecut. În Uniunea Europeană, acest indicator a evoluat de la 80,5% la 80,7%. La sfârșitul anului 2023, cele mai scăzute procente ale datoriei guvernamentale erau înregistrate în Estonia (23,5%), Bulgaria (23,8%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (30,5%), Suedia (34%) și Lituania (38%).
Țările cu datorii guvernamentale mari
Un număr de 12 state membre ale UE au avut ponderi ale datoriei guvernamentale depășind 60%. Grecia a atins cel mai înalt nivel, de 154,2%, urmată de Italia (134,9%), Franța (113,2%), Belgia (103,9%) și Spania (101,6%).
Cheltuielile și veniturile guvernamentale
În 2023, cheltuielile guvernamentale în zona euro au reprezentat 49,5% din PIB, în timp ce veniturile guvernamentale au fost de 46,4% din PIB. În UE, cheltuielile au constituit 49,2% din PIB, iar veniturile 46%. Anul trecut, atât ponderea cheltuielilor, cât și a veniturilor au crescut comparativ cu 2023.
Statistica datoriilor în România
Referitor la România, datele furnizate de Eurostat indică o creștere a datoriei guvernamentale la 54,8% din PIB în 2024, față de 49,3% în 2023 și 48,1% în 2022. Deficitul bugetar s-a stabilit la 9,3% din PIB anul trecut, o creștere semnificativă față de 6,7% din PIB în 2023 și 6,5% în 2022.
Produsul Intern Brut al României
Pentru anul 2024, Produsul Intern Brut (PIB) al României s-a estimat la aproximativ 1.760 miliarde lei, în creștere de la 1.590 miliarde lei în 2023 și de la 1.384 miliarde lei în 2022.
Condiții economice și perspective
Analizând aceste date, se observă că România se confruntă cu provocări serioase legate de deficitul bugetar și datoria guvernamentală. Trendurile actuale sugerează că, în absența unor măsuri corecte și eficiente, țara ar putea rămâne într-o situație economică delicată. Este esențial ca autoritățile române să dezvolte strategii care să asigure stabilitate financiară pe termen lung.
Impactul pe termen lung al deficitelor
Deficitele bugetare înalte pot avea un impact negativ asupra creșterii economice și pot aduce cu sine restricții în ceea ce privește investițiile publice. De asemenea, datoria guvernamentală crescută poate imporna costuri suplimentare prin dobânzi mai mari. Este crucial ca România să ia măsuri prompte pentru a preveni o deteriorare și mai mare a situației fiscale.
Analiza tendințelor economice
Privind la nivelul întregii Uniuni Europene, tendințele economice arată o diversificare a situațiilor financiare, cu unele state reușind să gestioneze mai bine deficitele și datoriile. Aceasta evidențiază importanța adoptării unor politici economice solide și adaptate la specificul fiecărei economii naționale.
