Declarația lui Cristian Diaconescu
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial, a afirmat miercuri, la Antena 3 CNN, că raportul preliminar elaborat de Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, care acuză Comisia Europeană de interferențe în procesele electorale, nu se concentrează exclusiv pe România. În pofida menționării anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Diaconescu susține că raportul are o abordare mai generală, axată pe relația dintre Comisia Europeană și marile platforme de socializare, în contextul unor suspiciuni legate de presiuni asupra moderării conținutului.
Contextul raportului preliminar
„Este esențial să înțelegem natura acestui raport. Din perspectiva unui document preliminar, mesajul adresat Comisiei Europene sugerează că aceasta a încercat să influențeze platformele sociale majore pentru a-și modifica regulile de moderare a conținutului. Relatările includ exemple din ultimul deceniu, însă nu este un raport exclusiv destinat României. Se menționează o sancțiune de 6% din venituri pentru platforma X la nivel global și european”, a declarat Cristian Diaconescu. El a subliniat că, deși raportul amintește România, evaluările se fac pe baza evenimentelor din țară și nu doar prin prisma acestui caz.
Exemple din Franța și Germania
Diaconescu a explicat că raportul include și referiri la alte situații din Europa, punctând că nu se limitează la România. „De exemplu, Franța a realizat un studiu prin care analiza ce se întâmplă în România pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente. În mod similar, alegerile din Germania au fost afectate de aceste tipuri de influențe externe. Aceasta nu este o problemă ce ține de o rivalitate între România și SUA, ci o chestiune evaluată divers. Dacă există semnale care sugerează o necesitate de clarificare în Parteneriatul Strategic cu SUA, autoritățile române ar trebui să își exprime deschiderea pentru o astfel de discuție”, a adăugat el.
Reacția lui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a subliniat că România nu este un subiect principal al raportului. El a subliniat că referirile la țară sunt strict contextuale, incluzând o dezbatere mai amplă asupra libertății de exprimare. Nicușor Dan a declarat: „România este o democrație solidă, unde deciziile instituțiilor competente sunt realizate conform legii. Angajamentul nostru față de statul de drept, transparență și corectitudine electorală rămâne ferm, la fel și față de aliații și partenerii noștri strategici”.
Detalii despre raportul SUA
Un raport emis de Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților din SUA susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au creat un mecanism de influență asupra platformelor online. Acest raport, intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a”, subliniază cum reglementările externe afectează companiile în SUA, generând presiuni pentru cenzurarea discursului. Documentul a fost publicat pe 3 februarie 2026.
Impact asupra alegerilor din România
În ceea ce privește alegerile din România, raportul afirmă că TikTok a fost supus unor solicitări intense legate de aceasta situată în centrul unei anulari generate de acuzații de implicare politică. Aceasta a dus la întrebări cu privire la modul în care TikTok a gestionat conținutul legat de campania politică, punând în evidență influențele externe.
Documentele interne TikTok
Se menționează că TikTok a indicat că nu a găsit dovezi suficiente pentru a susține acuzațiile unei rețele coordonate despre care se spunea că ar susține un anumit candidat. Aceasta sugerează o discrepanță între acuzațiile lansate și realitatea prezentată de documentele interne ale platformei. De asemenea, raportul descrie cum presiunile politice pentru moderarea conținutului au fost semnificative în perioada electorală, dar și că alegerile au fost reprogramate ulterior.
Solicitările autorităților române
Raportul indică faptul că autoritățile din România ar fi formulat cereri de eliminare a unor conținuturi fără a urma proceduri formale. TikTok a răspuns că era rezervat față de abordările informale utilizate în timpul alegerilor, invocând riscuri potențiale privind influențele politice. Un exemplu specific menționat este cererea de eliminare a materialelor asociate unui anume candidat, ceea ce ridică întrebări privind libertatea de exprimare.
Îngrijorări internaționale
Din perspectiva autorilor raportului, solicitările de cenzură din partea autorităților române ar putea depăși jurisdicția națională și ar putea afecta suveranitatea altor state. Situația este prezentată ca un exemplu de cum reglementările europene pot avea efecte care se extind dincolo de granițele Uniunii Europene.
Rolul ONG-urilor
În raportul legat de alegeri, se evidențiază influența unor ONG-uri care au fost implicate în monitorizarea conținutului. Aceste organizații, descrise ca „aprobat de Comisie”, au avut un rol activ în solicitarea de eliminări de conținut, aducând astfel în discuție neutralitatea lor politică. Exemplele menționate includ activitatea organizației „Funky Citizens”, care a raportat zeci de videoclipuri prin intermediul unor mecanisme de verificare rapidă.
Presiunile asupra platformelor
Raportul concluzionează că influențele externe au determinat platformele să-și revizuiască regulile de moderare în moduri care ar putea afecta libertatea de exprimare a utilizatorilor din SUA. În plus, dezbaterile legate de alegerile din România sunt prezentate ca un studiu de caz relevant pentru înțelegerea acestor dinamici mai largi, evidențiind nevoia de reglementări care să protejeze libertatea de exprimare online.
