Revizuirea bugetară și proiecțiile corective
Proiectul actualei rectificări bugetare aduce o revizuire minoră în comparație cu proiecția anterioară, având ca obiectiv menținerea deficitului bugetar la 8,4% din PIB, ceea ce se traduce în 159,8 miliarde lei. Aceasta este evidențiată în opinia preliminară a Consiliului Fiscal referitoare la cea de-a doua rectificare a bugetului general consolidat pentru anul 2025, conform informațiilor furnizate de Agerpres. Documentul subliniază că atât veniturile, cât și cheltuielile bugetului general consolidat sunt reduse cu aproximativ 1,8 miliarde lei.
Analiza veniturilor și cheltuielilor
Analiza revizuirilor propuse pentru cele mai importante categorii de venituri și cheltuieli sugerează o ajustare în raport cu execuția bugetară din primele zece luni ale anului, configurând premisele necesare pentru respectarea noilor obiective stabilite. Totuși, principala incertitudine se află în absorbția fondurilor europene, atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli, conform concluziilor enunțate de Consiliul Fiscal.
Execuția cheltuielilor publice
Conform datelor din primele zece luni, execuția cheltuielilor publice a crescut cu 9,9%, o rată mai mică comparativ cu veniturile, iar dinamica s-a temperat față de nivelurile programate, care erau de 14,4%. Rectificarea bugetară se așteaptă să continue pe această tendință. Conform datelor disponibile, Consiliul Fiscal consideră că noile coordonate bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB pentru anul 2025.
Proiecții pentru anul 2026
Pentru anul 2026, măsurile fiscale adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea determina o ajustare a deficitului la aproximativ 6,5% din PIB. Aceasta ar reprezenta o îmbunătățire notabilă față de nivelul din 2024 și s-ar alinia angajamentelor pe termen mediu asumate de România. Fondurile europene sunt considerate esențiale pentru dezvoltare, iar accesul la acestea ar facilita continuarea investițiilor europene necesare modernizării infrastructurii țării.
Absorbția fondurilor europene
Datele disponibile la 31 octombrie 2025 indică o rată de absorbție efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 de 11,7%, echivalente cu 3,6 miliarde euro. La data de 30 septembrie, rata de absorbție pentru PNRR era de 31,6%, conform Ministerului Finanțelor. Consiliul Fiscal subliniază revizuirea țintei de deficit cash și ESA pentru acest an, menținând-o la 8,4% din PIB, considerată ambițioasă, dar realizabilă.
Corecțiile necesare în politica bugetară
Lipsa măsurilor corective în acest an ar conduce la un deficit bugetar ce ar depăși 9% din PIB. Consiliul Fiscal susține că ajustarea deficitului bugetar poate reprezenta un punct de turnură în ceea ce privește restabilirea încrederii în finanțele publice ale României. Totuși, se subliniază că decreșterea deficitului bugetar nu trebuie să declanșeze o criză economică, deoarece România nu își poate permite deficite persistente de nivel ridicat, care ar putea conduce la o criză a datoriei publice.
Provocările veniturilor fiscale
Este evidențiată o necesitate stringentă de a îmbunătăți colectarea veniturilor fiscale, care actualmente se află sub media europeană. Veniturile fiscale din România sunt estimate la 28,7% din PIB, comparativ cu 35% în Cehia și 40,1% media Uniunii Europene. Consiliul Fiscal subliniază acest aspect ca fiind o problemă de securitate națională.
Necesitatea diversificării măsurilor de ajustare
Ajustarea deficitului bugetar nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor. Consiliul Fiscal specifică în documentele sale că măsurile adoptate de Guvern nu pot duce la o colectare semnificativ mai bună a impozitelor fără modificări fiscale. O reducere drastică a cheltuielilor nu ar fi viabilă având în vedere necesitatea urgentă de corectare.
Investițiile publice și deficitul
Investițiile publice, incluzând cele finanțate din surse europene, sunt estimate la 7,8% din PIB, ținând cont că în 2026 se încheie finanțarea prin PNRR. Aceste investiții sunt esențiale pentru a atenua impactul negativ al corecției bugetare. Corecția bugetară devine, astfel, o prioritate pentru menținerea încrederii în moneda națională.
Colaborarea europeană și reforma ANAF
Programul SAFE al Uniunii Europene ar putea sprijini corecția bugetară și întărirea capacității de apărare a României. De asemenea, reducerea evaziunii fiscale este o necesitate urgentă, iar reforma ANAF, inclusiv digitalizarea acesteia, este esențială pentru atingerea acestui obiectiv. Consiliul Fiscal subliniază că măsurile de suport pentru anumite sectoare economice pot fi disponibile prin fonduri europene, dar corecția bugetară nu va aduce un impuls fiscal pozitiv.
Evaluarea cadrului macroeconomic
Evaluarea cadrului macroeconomic, bazată pe prognoza din 5 septembrie 2025, demonstrează relevanța concluziilor din prima rectificare bugetară a anului 2025. O absorbție semnificativă a fondurilor europene este considerată crucială pentru menținerea economiei într-un teritoriu pozitiv în 2026. Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare a fost prezentat joi pentru dezbatere de către Ministerul Finanțelor.
