Avizul Ministerului Digitalizării
Ministerul Digitalizării a informat luni Camera Deputaților despre riscurile asociate adoptării legii privind majoratul digital, precum și a legii menite să protejeze minorii de conținutul dăunător de pe platformele online. Conform ministerului, aceste reglementări ar putea introduce reguli și amenzi suplimentare, depășind cadrul actual european, și ar putea duce la o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Ministerul a subliniat că a primit o avertizare pe această temă din partea Comisiei Europene pe 13 octombrie.
Reglementări pentru protecția minorilor
Primul proiect de lege analizat este PL-x nr. 385/2025, care vizează protecția minorilor sub 18 ani împotriva conținutului nociv pe platformele online, denumite și very large online platforms (VLOP). Potrivit comunicatului Ministerului Digitalizării, proiectul introduce reglementări tehnice care impun obligații suplimentare pentru VLOP-uri și VLOSE-uri, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2065 care se referă la o piață unică pentru serviciile digitale.
Definirea conținutului nociv și responsabilitățile platformelor
În cadrul acestui proiect, marile platforme online sunt obligate să implementeze un mecanism verificabil de vârstă pentru utilizatori, destinat limitării accesului minorilor la „conținut nociv”. Aceasta este definit ca având un impact negativ asupra sănătății mintale și fizice a minorilor, incluzând instigarea la violență, promovarea tulburărilor alimentare sau ideilor suicidare, nuditate, pornografie, exploatare sexuală, acte de cruzime, violență extremă, comportamente ilegale sau consum de droguri și alcool, precum și materiale care pot afecta dezvoltarea emoțională și cognitivă a tinerilor.
Termenele de răspuns și sancțiunile
Platformele sunt obligate să reacționeze la notificările autorităților în termen de maximum două ore, în cazul conținutului considerat dăunător. Nerespectarea acestor reglementări poate atrage amenzi cuprinse între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală a platformei respective.
Legea majoratului online
Cel de-al doilea proiect este PL-x nr. 356/2025, cunoscut sub numele de Legea majoratului online, care a fost deja adoptat de Senat. Acesta stipulează că minorii sub 16 ani pot accesa servicii online și crea conturi doar cu acordul părinților, care trebuie să fie verificabil.
Obligațiile suplimentare pentru furnizori
Ministerul Digitalizării a identificat, în urma analizei acestui proiect, că legea introduce obligații suplimentare pentru furnizorii de servicii intermediare, conform Regulamentului (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale și a Directivei 2000/31/CE.
Implicările legislative pentru România
Ministerul Digitalizării subliniază că cele două proiecte de lege conțin reglementări suplimentare comparativ cu legislația europeană, fiind incluse în categoria actelor normative care trebuie să treacă prin procedura de notificare indicată în Directiva (UE) 2015/1535. Notificarea actelor este necesară în faza de proiect, iar statul membru care inițiază regulamentul are obligația de a întârzia adoptarea acestuia până la încheierea perioadei de status-quo.
Riscurile adoptării aeronave fără notificare
Dacă actele legislative sunt adoptate fără respectarea procedurii stabilite, acestea vor fi considerate inaplicabile, iar România ar putea fi supusă unei proceduri de infringement pentru nerespectarea legislației europene, ceea ce ar putea avea consecințe severe asupra normelor naționale.
Controversele legii majoratului digital
Legea majoratului digital a suscitat critici încă de la început. Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI) a semnalat că aceasta impune o cerință generală de identificare online pentru toți utilizatorii pe diverse platforme, inclusiv Instagram, TikTok, Facebook și LinkedIn, ceea ce ridică probleme legate de confidențialitate și securitate. De asemenea, critici au venit și din partea Google România, precum și de la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), organisme care vor avea responsabilitatea de a supraveghea implementarea legii după adoptarea acesteia de către Parlament.
