Un clan infractional cu influență în Iași
Familia de infractori Asimionesei, cunoscută în Iași pentru controlul asupra publicației Bună Ziua Iași (BZI), a fost implicată de-a lungul anilor în numeroase activități infracționale, de la șantaj la abuzuri imobiliare. Ghiocel Asimionesei, liderul informal al clanului, și fiul său, ”patron” al publicatiei, Claudiu Asimionesei, au atras atenția autorităților și presei prin practicile lor controversate, care includ utilizarea ziarului BZI ca instrument de intimidare și manipulare. În ciuda condamnărilor și investigațiilor procurorilor, clanul pare să-și continue nestingherit activitățile ilegale, afectând imaginea și bunăstarea comunității ieșene.
Condamnarea lui Ghiocel Asimionesei pentru șantaj
În 2013, Ghiocel Asimionesei, patronul din umbră al ziarului Bună Ziua Iași, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj în formă continuată. Alături de el, Alin Tocan, fost redactor-șef al publicației, a primit doi ani cu suspendare. Cei doi au fost acuzați că, în perioada 2000-2004, au șantajat politicieni și oameni de afaceri, cerând bani pentru a evita publicarea unor articole denigratoare. Printre victime s-a numărat și fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, care a raportat că Asimionesei i-a cerut 10.000 de euro pentru publicitate, amenințând cu articole compromițătoare în caz de refuz. Sentința a inclus și plata unor daune morale și materiale către victime, însă Asimionesei a continuat să-și exercite influența prin BZI.
Transferul ziarului către Claudiu Asimionesei
După condamnarea lui Ghiocel, controlul asupra Bună Ziua Iași a fost transferat oficial fiului său, Claudiu Asimionesei. Această mutare a părut mai degrabă o strategie de a păstra aparențele, Ghiocel continuând să joace un rol important în culise. Claudiu, însă, nu a fost străin de activitățile infracționale, prejudiciind ieșenii. În 2021, el a fost reținut de DIICOT pentru implicarea într-o afacere imobiliară frauduloasă, cunoscută drept „dosarul Sărărie”. Aceasta a implicat construirea unui bloc de locuințe pe un teren concesionat ilegal de Primăria Iași, în ciuda autorizației care prevedea doar o pensiune.
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-patronul-bzi-printre-cei-patru-retinuti-in-urma-audierilor-de-la-diicot–286596.html: Clanul Asimionesei – O istorie a infracțiunilor și șantajului în Iași cu ajutorul publicației BZIDosarul Sărărie – Construcții ilegale și implicarea Primăriei
Unul dintre cele mai notorii cazuri în care este implicat clanul Asimionesei este cel al blocului din strada Sărărie, construit pe un teren al Primăriei Iași, cunoscut în trecut ca terasa „Zoiosu”. În 2021, DIICOT a efectuat 24 de percheziții și a audiat mai mulți funcționari publici, notari și avocați implicați în această afacere. Claudiu Asimionesei, fostul arhitect-șef al orașului, Alexandru Mustiață, notarul Răzvan Ionuț Costin și inspectorul Victor Gavriluță au fost reținuți, în timp ce alte șapte persoane, inclusiv fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, au fost puse sub control judiciar. Investigațiile au relevat că blocul de cinci etaje, cu 29 de apartamente, a fost construit și vândut în condiții frauduloase, deși autorizația era pentru o pensiune.
https://reporteris.ro/exclusiv/anchete/asimionesei-sfideaza-nu-si-a-platit-redeventa-in-sararie-rezilierea-il-face-si-mai-bogat/: Clanul Asimionesei – O istorie a infracțiunilor și șantajului în Iași cu ajutorul publicației BZIȘantajul mediatic – Un mod de operare constant
Clanul Asimionesei a folosit Bună Ziua Iași ca pe o armă de intimidare împotriva celor care le opuneau rezistență. Un exemplu elocvent este cazul polițistului Adelin Mihalache, care, în 2023, a oprit o mașină în care se afla Ghiocel Asimionesei pentru depășirea limitei de viteză pe Șoseaua Bucium. În urma acestui incident, BZI a lansat o campanie de denigrare împotriva polițistului și a familiei sale, provocându-i acestuia stres și disconfort profesional și personal. Mihalache a depus o plângere penală împotriva lui Ghiocel Asimionesei pentru șantaj și ultraj, acuzând că patronul BZI a afirmat că „Poliția este sub controlul lui”.
https://salutiasi.ro/confruntarea-dintre-dreptate-si-incercarea-de-manipulare-in-cazul-asimionesei-vs-agentul-principal-de-politie-adelin-mihalache-interviu-telefonic-in-exclusivitate-cu-agentul-principal-mihalache/: Clanul Asimionesei – O istorie a infracțiunilor și șantajului în Iași cu ajutorul publicației BZIAbuzuri la Spitalul de Copii „Sf. Maria”
Un alt caz controversat implică Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, unde clanul Asimionesei a închiriat un spațiu pentru o farmacie în curtea instituției, printr-un contract considerat abuziv de actuala conducere. Când managerul Alina Belu a refuzat să prelungească acest contract, familia Asimionesei a declanșat o campanie mediatică de compromitere a acesteia, folosind BZI pentru a-i ataca reputația. De asemenea, când conducerea spitalului a întrerupt alimentarea cu energie electrică a farmaciei, clanul a intensificat atacurile, încercând să o discrediteze pe Belu, deși spitalul este recunoscut pentru performanțele sale în pediatrie.
https://salutiasi.ro/noi-dezvaluiri-socante-despre-familia-asimionesei-ies-la-suprafata-dupa-apelul-facut-catre-cititori-redactia-salutiasi-ro-a-obtinut-noi-informatii-care-se-verifica-in-totalitate/: Clanul Asimionesei – O istorie a infracțiunilor și șantajului în Iași cu ajutorul publicației BZIFarmacia de la Spitalul de Neurochirurgie „Nicolae Oblu”
Un alt exemplu al modului în care familia Asimionesei operează este situația de la Spitalul de Neurochirurgie „Prof. Dr. Nicolae Oblu”. Aici, clanul a construit o farmacie pe un teren concesionat de la spital, amplasată în mod abuziv peste bazinul de apă al instituției. Construcția a implicat dezactivarea instalației de aerisire a bazinului, punând în pericol siguranța serviciilor medicale, dar și tăierea unor copaci ce apartin domeniului public, fiind o sursă importantă și necesară de aer curat pentru pacienții, așa cum reiese din fotografiile atașate mai jos. Acest act ilegal demonstrează lipsa de scrupule a familiei de infractori Asimionesei, care pare să acționeze fără teamă de consecințe, profitând de influența sa și de vulnerabilitățile sistemului. De altfel trebuie să înțelegem că spatiile sunt inchirate la preturi derizorii și subînchiriate la prețuri de zece ori mai mare către alte societăți comerciale. Cerem să fie făcute publice toate aceste contracte pentru interesul publicului și a cetățenilor, contracte care prejudiciază în mod grav bugetul instituției medicale, în loc ca aceste profituri să se întoarcă către bugetul spitalului și așa insuficient, se duce în buzunarele acestor infractori dovediți. De asemenea dorim să știm în baza căror avize s-a procedat la tăierea acelor pomi din curtea spitalului.
Imagini cu aerisirea de la bazinul de apă și copacii tăiați.
Cazul Policlinicii „Sf. Spiridon”
Familia Asimionesei a vizat și un teren din fața Policlinicii „Sf. Spiridon” pentru a construi o farmacie și un spațiu comercial. Când Daniel Timofte, reprezentant al conducerii, a refuzat să semneze contractul de închiriere, clanul a recurs la tactici de intimidare similare, folosind BZI pentru a-l ataca mediatic. Această practică repetitivă subliniază modul în care Asimionesei folosesc publicația pentru a presa pe oricine le stă în cale, fie că este vorba de funcționari publici, manageri de spitale sau polițiști.
https://salutiasi.ro/noi-dezvaluiri-socante-despre-familia-asimionesei-ies-la-suprafata-dupa-apelul-facut-catre-cititori-redactia-salutiasi-ro-a-obtinut-noi-informatii-care-se-verifica-in-totalitate/: Clanul Asimionesei – O istorie a infracțiunilor și șantajului în Iași cu ajutorul publicației BZIDe ce continuă aceste practici?
Succesul clanului Asimionesei în a evita consecințele legale pe termen lung se bazează pe capacitatea lor de a șantaja și intimida persoane din poziții-cheie. Funcționari publici, politicieni și chiar reprezentanți ai justiției par să fie vulnerabili la presiunile exercitate prin BZI. Deși Ghiocel Asimionesei a fost condamnat pentru șantaj, iar Claudiu a fost reținut în dosarul Sărărie, lipsa unor pedepse mai severe și influența lor continuă sugerează o complicitate tacită în anumite cercuri administrative. .
Apel către societatea civilă
Clanul Asimionesei continuă să fie o piedică în dezvoltarea sănătoasă a comunității ieșene, afectând instituții publice, spitale și cetățeni de rând. Pentru a pune capăt acestor practici, este esențial ca societatea civilă să se mobilizeze. Distribuirea informațiilor despre activitățile lor infracționale și presiunea asupra autorităților pentru aplicarea legii sunt pași cruciali. Cetățenii, jurnaliștii și organizațiile non-guvernamentale pot juca un rol important în expunerea și combaterea influenței acestui clan.
Un viitor fără veninul clanului Asimionesei
Cazurile prezentate – de la șantaj și campanii de denigrare la construcții ilegale și abuzuri asupra instituțiilor publice – conturează imaginea unui clan care operează cu o impunitate aparentă. Este imperativ ca autoritățile să ia măsuri ferme pentru a opri aceste practici și pentru a restabili încrederea în instituțiile din Iași. Numai prin acțiuni concertate ale justiției și societății civile se poate pune capăt influenței nocive a familiei Asimionesei, eliberând orașul de sub amenințarea șantajului și corupției.
Invităm pe toți cei care au fost victime ale acestor infractori să ne sesizeze pe adresa de mail a redactie noastre.
