CNAIR solicită informații despre salariații citați la parchete
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a emis o circulară internă destinată direcțiilor regionale de drumuri și poduri (DRDP 1–8), CESTRIN și structurilor din aparat central. Aceasta solicită o raportare a salariaților citați la parchete în perioada 2023–2025. Documentul, semnat ca „Informare C.A.”, face referire la inițiativa Consiliului de Administrație și este coordonat de Direcția Juridică.
Faptele legate de atribuțiile de serviciu
Conform adresei, circulara se concentrează exclusiv pe faptele care țin de serviciu, cerând structurilor să trimită, „în regim de urgență”, detalii despre persoanele implicate, inclusiv funcția acestora, calitatea procesuală și stadiul cercetărilor penale. Termenul limită pentru trimiterea informațiilor este 1 octombrie 2025, datele fiind solicitate prin e-mail către secretariatul juridic.
Centralizarea statistică și administrativă
Nota internă subliniază că solicitarea are un caracter de centralizare statistică și administrativă, fără a specifica temeiul juridic pentru prelucrarea unor date sensibile legate de cauze penale. Circulara menționează că se referă la deplasările angajaților la sediile unităților de Parchet, audieri sau solicitări de audieri.
Managementul riscurilor instituționale
Inițiativa poate fi interpretată ca un efort al conducerii de a obține o imagine de ansamblu asupra expunerii instituției în anchetele legate de activitatea curentă. Această evaluare poate fi utilă pentru managementul de risc, pregătirea apărării în cazurile unde CNAIR este parte vătămată sau implicată, precum și pentru asigurarea unei aliniere procedurale între structurile teritoriale și cele centrale.
Planificarea resurselor juridice
De asemenea, centralizarea informațiilor ar putea facilita planificarea resurselor juridice, inclusiv desemnarea avocaților și uniformizarea răspunsurilor la solicitările autorităților de urmărire penală. O evidență actualizată poate identifica secțiuni vulnerabile, cum ar fi achizițiile și controlul calității lucrărilor, oferind baza pentru măsuri preventive.
Construirea unei „hărți” a incidentelor
Prin această abordare, conducerea instituției își poate crea o „hartă” a incidentelor, demonstrând acțiuni de guvernanță corporativă. Totuși, există nelămuriri referitoare la baza legală și garanțiile pentru prelucrarea datelor din anchetele penale, considerate sensibile conform legislației privind protecția datelor.
Aspecte de confidențialitate
Nota internă nu detaliază mecanismele de minimizare a informațiilor sau de restricționare a accesului, aspecte esențiale pentru a preveni riscurile de confidențialitate sau stigmatizare a salariaților audiați. Aceasta ridică întrebări serioase privind siguranța informațiilor colectate.
Practicitatea nominalizării salariaților
Un alt punct critic este utilitatea efectivă a nominalizării salariaților îl contextul stadiilor anchetelor, având în vedere că multe audieri nu implică fapte imputabile angajaților, ci doar clarificări. Fără un protocol bine definit, o colectare exhaustivă așa cum este propusă poate aduce efecte negative în relațiile de muncă și poate descuraja raportarea internă a neregulilor.
Întrebări despre scopul notei de informare
De asemenea, dublarea termenului și intervalul extins de trei ani ridică întrebări cu privire la adevărata intenție a notei de informare. Dacă scopul este strict statistic, o agregare a datelor ar fi mai mult decât suficientă, fără a necesita detalii nominale sau procesuale.
Critici și interpretări ale colectării nominale
Criticii acestui demers ar putea percepe colectarea de informații nominale ca o tentativă de cartografiere a angajaților expuși în dosare sau a potențialilor avertizori de integritate. Astfel, inventarierea persoanelor care interacționează cu procurorii poate fi interpretată ca o formă de presiune simbolică, mai ales în absența unor garanții că informațiile nu vor fi utilizate în scopuri diferite.
Posibilitatea controlului informațional
În cercurile instituționale se discută despre pregătirea unei strategii narative care să regleze fluxul informațional între structurile teritoriale și cele centrale, mai ales în cazul unor anchete cu impact public. Fără clarificări în acest sens, centralizarea propusă poate fi văzută ca o încercare de disciplinare a canalelor interne.
Impactul asupra integrității personalului
În final, un inventar al cauzelor ar putea preceda restructurări, reorganizări sau rotații de posturi bazate pe integritate. Fără criterii transparente, aceste măsuri pot întări percepția unei epurări administrative și pot afecta moralul angajaților.
