CCR dezbate sesizările privind Legea pensiilor private
Curtea Constituţională a României (CCR) analizează, miercuri, obiecţiile formulate de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) referitoare la neconstituţionalitatea Legii ce reglează plata pensiilor private. ICCJ susține că fondurile acumulate în Pilonul II sunt proprietate privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar drept de gestiune, iar statul exercită o formă de supraveghere publică, fără a avea puterea de a dispune de aceste active. AUR a afirmat că prin acest act legislativ, „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III”.
Obiecţie de neconstituţionalitate
Pe ordinea de zi a şedinţei CCR se află obiecţia formulată de senatorii AUR, precum şi cea emisă de ICCJ, care contestă legalitatea Legii referitoare la plata pensiilor private. Şedinţa este programată pentru ora 10:00, moment în care se va discuta despre aceste sesizări.
Argumentele ICCJ împotriva legii
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis CCR o serie de argumente legate de Legea privind pensiile private. Aceasta a subliniat că economiile din Pilonul II constituie proprietatea privată a indivizilor, protejată prin legislaţia în vigoare. Administratorii fondurilor au un rol limitat, iar statul are o responsabilitate de supraveghere publică, fără a putea influenţa activele participanţilor.
Ingerinţe nejustificate asupra proprietăţii
Conform ICCJ, limitarea sumei lunare pentru pensia de retragere la valoarea indemnizaţiei sociale stabilite pentru sistemul public face parte dintr-o intervenţie nejustificată asupra dreptului de proprietate. Această măsură afectează grav echilibrul intereselor în joc, contrar normelor constituţionale. Judecătorii au subliniat că, fără un scop bine definit şi compensare adecvată, intervenţia devine o privare nejustificată de proprietate, echivalând cu o expropriere indirectă.
Obiecţii faţă de modalitatea de plată a pensiilor
ICCJ a expus că nu agreează soluţia de a transfera plăţile pensiilor din mâinile fondurilor de pensii private către entităţi separate. Această abordare ar genera un risc întâi pentru fondurile de pensii, dar şi pentru entităţile de plată, multiplii comisioane în plus aducând costuri suplimentare pentru beneficiari.
Proprietatea individuală şi economisirea pe termen lung
Judecătorii ICCJ au afirmat că participanţii la fondurile de pensii s-au bazat pe promisiunile legale existente. Orice modificare bruscă a acestor garanţii, lipsită de un proces de tranziţie credibil, subminează încrederea contribuabililor în stabilitatea economică a sistemului de pensii private. Legea adoptată, cu soluţii imprevizibile, contravine principiului securităţii juridice, afectând încrederea cetăţenilor.
Proprietatea personală ca principiul fundamental
Potrivit ICCJ, fiecare participant este considerat proprietar exclusiv al fondurilor acumulate. Acestea sunt definite ca proprietate privată, conform Legii nr. 411/2004. Administratorii nu au alt drept decât cel de a gestiona aceste sume, fără a avea puterea de a le utiliza.
Intervenţiile statului şi jurisprudenţa internaţională
Judecătorii fac referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care stipulează că orice ingerinţă asupra proprietăţii private trebuie să fie prevăzută de lege şi să urmărească un interes public legitim. Fără un scop clar şi fără compensaţii, intervenţia este considerată nejustificată. ICCJ a început prin Decizia nr. 871/2010 să stabilească că dreptul de proprietate nu poate fi restricţionat prin intervenţii arbitrare, chiar dacă aceste măsuri vizează dreptul la pensie.
Justificarea modificărilor legislative
Potrivit expunerii de motive a legii, modificările sunt justificate prin creşterea sumelor acumulate şi perspectiva pensionării unui număr mare de participanţi după 2030. Totuşi, ICCJ a atras atenţia că aceste argumente nu dovedesc disfuncţionalitatea sistemului existent şi nu legitimează restricţionarea drepturilor individuale.
Reacţiile AUR la modificările legislative
AUR a formulat, de asemenea, o sesizare către CCR, afirmând că acest proiect legislativ reprezintă o ofensă gravă la adresa pensionarilor români. Reprezentanţii AUR consideră că adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt administratorii fondurilor, care îşi vor creşte veniturile prin perceperea comisioanelor. Statul, în opinia lor, profită de pe urma unei situaţii financiare instabile.
Reguli clare în sistemul de pensii
AUR susţine că sistemul de pensii a funcţionat eficient timp de aproape două decenii, oferind un cadru de siguranţă contribuabililor. Orice modificare ar trebui să menţină încrederea populaţiei. Ei consideră că măsurile adoptate scad controlul pensionarilor asupra economiilor proprii, creatând un precedent despre care se tem că va permite schimbarea oricăror reguli în viitor, chiar înainte de a se beneficia efectiv de pensii.
Adoptarea proiectului de lege
Proiectul de lege a primit aprobarea Camerei Deputaţilor, fiind considerat for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” şi 22 de abţineri. La vot, grupurile au acţionat conform poziţiilor politice, iar AUR a votat împotrivă, exprimându-şi dezacordul faţă de modificările aduse.
Reglementarea sistemului de pensii private
În România, reglementările legale sunt esențiale pentru autorizarea, organizarea, funcționarea, supravegherea și controlul furnizorilor de pensii private, precum și a fondurilor de plată aferente. Aceste norme se extind și asupra instituțiilor de credit implicate în activitățile de depozitare și custodie a activelor fondurilor de pensii private. De asemenea, se prevede avizarea auditorilor financiari care acționează ca auditori pentru aceste furnizori și fonduri, inclusiv asupra agenților de marketing care participă la acest domeniu.
Beneficiile membrilor fondurilor de pensii
Potrivit articolului 55 din reglementare, un membru al unui fond de plată are dreptul să primească, la cererea lui, un maximum de 30% din valoarea activului personal transferat către fondul de plată. Această sumă poate fi solicitată o singură dată, înainte de începerea plății pensiilor lunare, sub formă de plată unică.
Excepții pentru cancer
Pacienții cu afecțiuni oncologice, conform Legii nr. 293/2022 care vizează prevenirea și combaterea cancerului, pot solicita, tot la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică. Această opțiune este specificată în contractul de plată.
Plata pensiilor private
Pensia privată este plătită lunar de către furnizor din activele fondului de plată. Beneficiarii acestei sume pot fi membrii, supraviețuitorii, sau reprezentanții legali ai acestora. Plata se face prin intermediul serviciilor poștale sau bancare, conform termenilor stabiliți prin contractul de plată.
Costurile asociate pensiei private
Cheltuielile legate de plata pensiei private în România sunt suportate de către membru, beneficiar sau supraviețuitor. Furnizorul are responsabilitatea de a calcula, reține, plăti și declara lunar obligațiile fiscale conform Codului fiscal. Aceasta se realizează din sumele lunare cuvenite membrilor sau beneficiarilor.
Schimbarea reședinței și plata pensiilor
În cazul în care un membru sau beneficiar își schimbă domiciliul sau reședința în altă țară, dreptul de a primi pensia privată conform contractului de plată rămâne valabil. Aceasta va putea fi plătită în țara respectivă, fie în moneda locală, fie într-o altă monedă convenită.
Costurile transferului internațional
Cheltuielile generate de transferul sumelor de bani în străinătate, inclusiv comisioanele de schimb valutar și cele bancare, sunt responsabilitatea membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului. Aceste aspecte sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a fondurilor de pensii, asigurându-se astfel claritate și transparență în relațiile financiare dintre furnizori și beneficiari.
Controlul de stat asupra pensiilor private
Supravegherea și controlul furnizorilor de pensii private sunt efectuate de autoritățile competente, care au rolul de a proteja interesele membrilor și de a asigura respectarea legislației în vigoare. Aceste instituții trebuie să monitorizeze modul în care sunt gestionate fondurile și să verifice regularitatea operațiunilor desfășurate.
Reguli pentru agenții de marketing
Agenții de marketing implicați în promovarea pensiilor private trebuie să fie autorizați și să funcționeze conform normelor stabilite. Acestui aspect îi revine o importanță considerabilă, deoarece agenții de marketing joacă un rol crucial în informarea și atragerea clienților.
Obligațiile furnizorilor de pensii
Furnizorii de pensii private au obligația de a respecta standarde clare de transparență în activitățile lor. Este responsabilitatea lor să comunice în mod clar și eficient informațiile despre produsele oferite și despre costurile asociate acestora.
Informații disponibile pentru membri
Membrii fondurilor de pensii pot accesa informații legate de activitățile furnizorilor prin intermediul site-urilor oficiale, unde sunt prezentate detalii despre performanțele fondurilor, comisioanele și alte aspecte relevante. Aceste informații sunt esențiale pentru a permite membrilor să ia decizii fundamentate.
Relația dintre membri și furnizori
Relația dintre membrii fondurilor de pensii și furnizori este reglementată prin contracte clare, care stipulează drepturi și obligații de ambele părți. Aceste contracte sunt esențiale pentru a asigura o colaborare eficientă și pentru a proteja interesele tuturor părților implicate.
Importanța informării asupra pensiilor private
Informarea corectă a cetățenilor în privința pensiilor private este vitală pentru stimularea participării acestora la sistemul de pensii. Educația financiară joacă un rol important, iar înțelegerea beneficiilor și riscurilor pensiilor private poate influența alegerile individului în ceea ce privește economisirea pentru pensie.
Concluzia despre sistemul de pensii private
Sistemul de pensii private din România necesită o gestionare atentă și reglementări stricte pentru a asigura protecția drepturilor membrilor. Prin transparență și control riguros, se poate îmbunătăți încrederea cetățenilor în acest sistem, asigurând astfel stabilitatea financiară pe termen lung.
