Problema Execuției Bugetare
Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), subliniază că principala provocare a României în ceea ce privește execuția bugetară din 2025 nu este deficitul bugetar în sine, ci depășirea ratei de creștere a cheltuielilor primare nete față de limitele stabilite de Comisia Europeană.
Evaluarea Bursei
Într-o postare detaliată pe Facebook, Câciu indică o rată de creștere de circa 4,2% pentru anul trecut, depășind plafonul de 2,8% permis României în procesele de deficit excesiv. Fostul ministru clarifică faptul că, conform noilor reglementări europene, „începând din 2024, importanța deficitului ca procent din PIB sau ca valoare pe cash scade”, menținându-se relevanța acestuia doar „la nivel național, pentru a determina cât de mult ne îndatorăm”.
Accentul pe Cheltuielile Primare
Câciu afirmă că, în raport cu Comisia Europeană, atenția s-a mutat de la deficit la cheltuielile primare nete. „Nu este un concurs de frumusețe sau inteligență. Nu mai este! Concursul se desfășoară la cheltuielile primare nete” subliniază Câciu, evidențiind că acestea facilitează „o ajustare structurală, și nu cosmetizări contabile ale deficitului”.
Reguli de Bază: Creșterea Cheltuielilor
Potrivit fostului ministru, evaluările Comisiei Europene se bazează pe două criterii esențiale: „cât este rata de creștere a cheltuielilor primare nete în termeni nominali” și verificarea dacă această rată „a depășit nivelul maxim stabilit pentru România”. Câciu reamintește că, în ianuarie 2025, Comisia stabilise o rată de creștere de 5,1% de la an la an pentru România.
Negocieri cu Comisia Europeană
Această țintă a fost rezultatul unor negocieri favorabile, spune Câciu, „pentru că România a știut să negocieze, la acel moment!” Totuși, situația s-a schimbat radical în luna iulie. La 8 iulie 2025, Comisia Europeană a decis „o reducere abruptă” a ratei de creștere a cheltuielilor primare nete pentru România, ajustând-o de la 5,1% la 2,8%. Câciu menționează că țara se afla deja la aproximativ 4% atunci când această decizie a fost anunțată.
Critici la Adresa Premierului
Adrian Câciu îl critică pe premierul Ilie Bolojan, acuzându-l că nu a comunicat public această schimbare și că a acceptat un angajament nerealist. „V-a spus cumva domnul Bolojan despre aceste lucruri? Așa de slab a negociat!” afirmă Câciu, susținând că premierul a divulgat o imagine falsă, că România s-ar fi angajat la ceva nerealizabil pentru 2025.
Structura Cheltuielilor Indicatori de Nerealism
Câciu argumentează că nerealitatea țintei era evidentă din structura cheltuielilor, invocând anualizarea legii pensiilor care, în 2024, a avut efect timp de doar patru luni, dar va genera, în 2025, „o creștere de 12% an la an”. De asemenea, el menționează investițiile naționale, cu o estimare de „o creștere de 23% an la an”.
Avertismentul cu Privire la Sancțiuni
Fostul ministru avertizează că neîndeplinirea țintei stabilite de Comisia Europeană poate atrage sancțiuni. De asemenea, el subliniază că „nu mai există o soluție impusă de ajustare a deficitului”, aceasta fiind posibilă doar prin controlul creșterii cheltuielilor primare nete. „Suntem la 4,2%. Trebuia să fim la 2,8%. Nu este bine, domnule Bolojan! Nu este deloc bine!”, conchide Câciu, afirmând că mulți decidenți, analiști și jurnaliști economici nu sunt ancorați în noile reguli fiscale europene.
