Evaluarea măsurilor fiscale de către BNR
Banca Națională a României (BNR) anunță că efectele măsurilor fiscale adoptate de Ilie Bolojan devin vizibile, anticipând o scădere a inflației în lunile următoare. Analizele recente sugerează că rata anuală a inflației va atinge un platou la finalul trimestrului III, urmând să descrească lent în ultimele trei luni ale anului 2025. Conducerea BNR subliniază creșterea semnificativă a inflației din prima parte a trimestrului III, cu o valoare de 9,85% în august, depășind prognozele, comparativ cu 5,66% în iunie. Aceasta se datorează expirării schemei de plafonare a prețului energiei electrice la 1 iulie și majorării TVA-ului și accizelor începând cu 1 august, conform noilor măsuri fiscale adoptate în vară.
Impactul modificărilor fiscale asupra inflației
Membrii Consiliului de Administrație al BNR au observat că majorarea cotelor de TVA a fost în mare parte transferată prețurilor de consum. Banca centrală a publicat în 8 octombrie minutele ședinței de politică monetară, unde s-a discutat despre impactul măsurilor fiscale. Aceștia au evidențiat creșterile considerabile ale ratei inflației în primele luni ale trimestrului III 2025, influențate de scumpirea energiei electrice și majorările de taxe.
Creșterea inflației CORE2 ajustat
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a crescut mai repede decât anticipat, atingând 7,9% în august, față de 5,7% în iunie. Creșterea este mai pronunțată în cazul alimentelor procesate și al serviciilor. Evaluările sugerează că mărirea TVA-ului se reflectă în prețurile de consum, iar pe fundalul cererii reziliente pe anumite segmente, se mențin așteptările inflaționiste pe termen scurt.
Elemente care influențează inflația
Pe lângă impactul semnificativ al majorării impozitelor, inflația de bază continuă să fie influențată de creșterea prețurilor la mărfurile agroalimentare și de costurile salariale ridicate. De asemenea, scumpirea energiei electrice și a combustibililor contribuie la această dinamică. Ultimele luni au adus noi creșteri în prețurile de producție industrială, evidențiind așteptările inflaționiste pe termen scurt din partea întreprinzătorilor și consumatorilor.
Activitatea economică în trimestrul II 2025
Activitatea economică a crescut cu 1,2% în trimestrul II 2025, accelerându-se comparativ cu o creștere de doar 0,1% în trimestrele anterioare. Această evoluție sugerează o diminuare mai mică a deficitului de cerere agregată decât se anticipase. Deși cererea internă a scăzut, PIB-ul a reușit să își mențină un avans anual de 0,3%.
Comerțul extern și deficitul de cont curent
Exporturile de bunuri și servicii au continuat să crească, în timp ce importurile au avut o scădere notabilă, ceea ce a dus la o reducere a deficitului balanței comerciale și al celui de cont curent. Această situație pozitivă a fost acompaniată de îmbunătățirea balanței veniturilor secundare.
Resursele umane și piața muncii
Membrii Consiliului BNR au convenit că datele recente sugerează o încetinire în detensionarea pieței muncii pentru trimestrul II 2025, menținându-se constant numărul locurilor de muncă vacante. Cu toate acestea, s-a observat o descreștere a numărului de angajați, concomitent cu o ușoară scădere a ratei șomajului în perioada iulie-august.
Dinamica salariilor și perspectivele economice
Salariul mediu brut nominal pe economie și în sectorul privat a continuat să scadă în iulie, cu o dinamică mai accentuată în sectorul industrial. Membrii Consiliului și-au exprimat îngrijorarea legată de evoluțiile viitoare ale acestor indicatori, având în vedere inflația ridicată și perspectivele de creștere. Totuși, măsurile de consolidare bugetară ar putea tempera aceste tensiuni pe termen lung.
Provocările economice viitoare
Se anticipează că dezechilibrele persistente între cerințele și oferta de forță de muncă din anumite sectoare ar putea amplifica presiunile asupra salariilor. Aceste aspecte vor influența atât cererea de consum, cât și costurile, având un impact semnificativ asupra mediului economic genera. Pe termen lung, implementarea măsurilor corective se va dovedi crucială în stabilizarea economiei.
Influențe economice globale asupra activității investiționale
Membrii Consiliului Băncii Naționale a României (BNR) au discutat despre impactul potențial al escaladării tensiunilor comerciale globale asupra economiei mondiale și comerțului internațional. Această situație ar putea afecta, de asemenea, activitatea investițională. A fost subliniat că acordul comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și creșterea numărului de angajați extracomunitari, alături de expansiunea digitalizării și automatizării, contribuie la aceste influențe.
Evaluarea condițiilor financiare
În cadrul discuțiilor legate de condițiile financiare, Consiliul a notat o continuare a scăderii principalele cotații ale pieței interbancare, deși ritmul a fost mai încet. Aceste cotații rămân încă peste nivelurile înregistrate în luna aprilie a anului curent. De asemenea, randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au înregistrat o mică creștere în mijlocul trimestrului III și s-au stabilizat la un nou palier. Cursul de schimb leu/euro a fluctuat, influențat de ajustările așteptărilor investitorilor față de politica monetară a Fed, precum și de discuțiile interne privind pachetul de măsuri fiscale corective.
Importanța măsurilor fiscal-bugetare
Membrii Consiliului BNR au reafirmat necesitatea implementării consistente a măsurilor fiscal-bugetare, atât cele deja adoptate, cât și cele aflate în curs de aprobat. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a susține corecția bugetară începută în 2025 și pentru a reduce deficitul de cont curent. Conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale pot avea repercusiuni asupra piețelor financiare și percepției riscurilor de către investitori.
Dinamica creditului în sectorul privat
Evaluările de pe piața creditului au relevat o continuare a scăderii ratei anuale a creditului acordat sectorului privat în primele luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8% în august, comparativ cu 9,1% în iunie. Aceasta se datorează în principal decelerării creșterii creditului societăților nefinanciare, în special în lei. De asemenea, dinamica creditului populației a stagnat, înregistrând o scădere generală, în ciuda atingerii unor maxime istorice în privința creditului pentru consum și locuințe.
Așteptările privind inflația
Printre perspectivele viitoare, membrii Consiliului au punctat că rata anuală a inflației ar putea să se stabilizeze la finalul trimestrului III și va scădea lent în ultimele trei luni ale anului. Proiecțiile indică o vârf de 9,2% în septembrie, urmat de o scădere la 8,8% în decembrie. Această tendință este influențată în mare măsură de factori pe partea ofertei, inclusiv efectele în urma expirării schemei de plafonare a prețului la energie electrică și majorarea accizelor.
Sancțiuni asupra anticipațiilor inflaționiste
Creșterea ratei anuale a inflației ridică îngrijorări în legătură cu anticipațiile inflaționiste pe termen lung. Membrii Consiliului au evidențiat riscurile asociate cu posibile efecte indirecte, generate de scumpirea combustibililor și a utilităților, alături de fluctuațiile prețurilor alimentelor. Totuși, șocurile recente au caracter tranzitoriu, iar se estimează o corecție descendentă a inflației în 2026.
Impactul măsurilor fiscal-bugetare asupra inflației
Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptate în iulie 2025 ar putea genera presiuni dezinflaționiste pe termen lung, în special datorită corecției bugetare. Aceasta ar putea influența cererea agregată, reducând efectele inflaționiste pe termen scurt. Membrii Consiliului au apreciat că riscurile ca puseul inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu sunt acum semnificativ reduse.
Poziția ciclică a economiei
În evaluările recente, s-a constatat că activitatea economică a ajuns aproape de stagnare în semestrul II 2025, influențată de măsurile fiscal-bugetare și de rata înaltă a inflației. Deși se preconizează o ușoară creștere a PIB în trimestrul III, consumul privat intră în declin. Exporturile de bunuri și servicii au avut o performanță mai bună, ceea ce a dus la o scădere moderată a deficitului comercial.
Incertitudini în economia globală
Perspectivele economice rămân afectate de incertitudini externe, datorită tensiunilor comerciale și conflictelor internaționale. Membrii Consiliului au subliniat relevanța atragerii fondurilor europene, în special din programul Next Generation EU, pentru a face față efectelor negative ale contacțiunii bugetare.
Menținerea ratei dobânzii
Consiliul a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară constantă pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și a sprijini creșterea economică sustenabilă. A fost reiterată importanța monitorizării continue a evoluțiilor interne și internaționale pentru a ajusta politicile BNR, în vederea realizării obiectivului de stabilitate a prețurilor.
