Obiecția de neconstituționalitate transmisă de Avocatul Poporului
Vineri, 24 octombrie 2025, Avocatul Poporului, Renate Weber, a prezentat Curții Constituționale (CCR) o obiecție de neconstituționalitate referitoare la Legea de modificare a articolului 425 alineatul (1) litera b) din Codul de procedură civilă. Legea, adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie, elimină obligația instanțelor de a include „susținerile pe scurt ale părților” în considerentele hotărârilor judecătorești, păstrând doar descrierea stării de fapt și motivele soluției. Se afirmă că această măsură are ca scop degrevarea instanțelor, confruntate cu un volum excesiv de cauze, și simplificarea redactării hotărârilor.
Argumentele Avocatului Poporului
Renate Weber consideră că modificarea încalcă mai multe articole din Constituție, printre care articolul 1 alineatul (5), articolul 21 alineatul (3), articolul 24 și articolul 129, precum și articolul 6 alineatul (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În documentul adresat Curții, Weber susține că eliminarea susținerilor părților din motivarea hotărârilor afectează dreptul la apărare și principiul contradictorialității, care sunt esențiale pentru un proces echitabil.
Importanța motivării în actul jurisdicțional
Avocatul Poporului argumentează că motivarea unei decizii judecătorești trebuie să reflecte raționamentul juridic al instanței, iar acest raționament trebuie să fie legat de cererile și apărările specifice ale părților. O hotărâre care nu menționează susținerile părților devine incompletă și lipsită de transparență, limitând capacitatea părților de a verifica dacă argumentele lor au fost efectiv analizate de instanță.
Principiul contradictorialității afectat
Weber aduce în discuție jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, subliniind că instanțele sunt obligate să examineze efectiv argumentele cele mai importante prezentate de părți, conform articolului 6 din Convenție. Eliminarea prezentării susținerilor din hotărâri ar împiedica justițiabilii și publicul să înțeleagă raționamentul instanței, afectând astfel transparența actului de justiție.
Validitatea actului jurisdicțional
Avocatul Poporului accentuează că analiza susținerilor nu este o simplă formalitate, ci reprezintă o condiție esențială pentru validitatea actului jurisdicțional. Fără aceste elemente, nu se poate verifica respectarea principiului contradictorialității dezbaterii, iar hotărârea riscă să devină netransparentă și dificil de contestat pe cale judiciară. De asemenea, absența acestor detalii ar putea îngreuna aplicarea autorității de lucru judecat, deoarece terții care nu au fost implicați în proces nu vor putea verifica dacă chestiunile litigioase au fost soluționate complet.
Imposibilitatea dovedirii susținerilor
Weber mai afirmă că renunțarea la obligația de a menționa susținerile părților ar duce la imposibilitatea demonstrării că acestea au fost ascultate de judecător. În aceste condiții, principiul contradictorialității și dreptul la apărare devin doar teoretice, iar sancțiunile legale pentru nerespectarea acestora – nulitatea hotărârii – riscă să fie lipsite de sens.
Efecte asupra căilor de atac
O altă critică importantă adusă de Avocatul Poporului vizează articolul 129 din Constituție, care garantează dreptul părților de a utiliza căile de atac stabilite prin lege. Fără includerea susținerilor, persoanele nemulțumite de soluție nu pot formula în mod adecvat motivele de apel sau recurs, iar instanțele superioare nu pot realiza un control real asupra hotărârilor contestate. În acest sens, dreptul la exercitarea unei căi de atac devine unul iluzoriu, iar procedura judicială își pierde caracterul echitabil.
Claritatea legislației
Documentul subliniază, de asemenea, prevederile articolului 1 alineatul (5) din Constituție, care subliniază necesitatea clarității și previzibilității legii. Weber face referire la jurisprudența Curții Constituționale, care impune calitatea normei ca o cerință fundamentală a principului statului de drept. Ea evidențiază că argumentul legiuitorului privind reducerea sarcinii de muncă pentru instanțe nu poate justifica restrângerea unor drepturi fundamentale, în special într-un context în care digitalizarea sistemului judiciar permite o sintetizare rapidă și fidelă a argumentelor părților.
Apelez la Curtea Constituțională
În acest context, Avocatul Poporului solicită Curții Constituționale să admită obiecția de neconstituționalitate și să declare că Legea de modificare a articolului 425 alineatul (1) litera b) din Codul de procedură civilă contravine prevederilor constituționale legate de dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și exercitarea căilor de atac. Acestea sunt considerate elemente fundamentale pentru menținerea încrederii publicului în justiție.
