Problemele sectorului de retail din România
Professorul universitar Cristian Păun subliniază problemele grave cu care se confruntă sectorul de retail din România, în contextul unei fiscalități ridicate. Retragerea Carrefour de pe piața locală și preluarea operațiunilor de către frații Pavăl sunt exemple ale situației dificile. Păun avertizează că „dacă continuăm așa, pleacă toți, pe model Carrefour”.
Margini de profit reduse și costuri mari
Potrivit profesorului Cristian Păun, cadrul economic în care activează marile lanțuri de retail este extrem de vulnerabil la modificările fiscale. „Marjele nete de profit sunt foarte mici, între 1% și 3%, ceea ce știrbește semnificativ din profiturile raportate. Chiar dacă cifra de afaceri este mare, profiturile rămân nesemnificative”, explică acesta. Retailul generează un volum mare de produse, dar profitul pe unitate de volum este extrem de redus. De asemenea, sectorul are costuri fixe ridicate, inclusiv chirii, salarii, logistică și energie.
Păun consideră că retailul este extrem de sensibil la taxe pe cifra de afaceri, plafonarea adaosului comercial, creșterea impozitelor pe active, fiscalitatea muncii și lipsa de predictibilitate fiscală. „Sectorul operează cu mii de angajați. De exemplu, Carrefour avea aproximativ 17.000 de angajați în România. Fiecare creștere a salariului minim sau a fiscalității muncii generează costuri operaționale semnificative, care, având în vedere marja de profit redusă, conduc rapid la pierderi importante”, a subliniat Păun.
Retragerea Carrefour din România
Profesorul afirmă că retragerea Carrefour nu este o surpriză și nu reprezintă o soluție la problemele din sector. „Retragerea Carrefour nu este întâmplătoare. De asemenea, nu trebuie să avem speranțe false că investitorii locali vor rezolva aceste probleme. Aceștia se vor confrunta cu aceleași provocări ca și Carrefour. Problemele fiscale au strâns gâtul sectorului în ultimii ani”, spune Păun.
El menționează că acest proces este parte dintr-un plan mai amplu la nivel de grup, Carrefour retrăgându-se și din alte piețe europene. De exemplu, în Italia, TVA-ul este de 22%, impozitul pe profit de 24%, plus o taxă regională de 3,9% pe profit. Deși povara fiscală pe muncă în Italia este ușor mai mare decât în România, acolo nu există un salariu minim universal, ci doar contracte colective la nivel de sector. În România, salariul minim lunar este de aproximativ 740 de euro.
Problemele fiscale existente
Economistul consideră că România nu mai este competitivă în privința salariului minim sau a povarei fiscale pe muncă. Printre problemele semnalate se numără taxa pe construcții speciale, impozitul minim pe cifra de afaceri, creșterea impozitelor pe active, fiscalitatea muncii și lipsa de predictibilitate legislativă.
Tranzacția Paval Holding-Carrefour
Carrefour, cel mai mare retailer alimentar din Europa, a anunțat vânzarea unității sale din România către Paval Holding, într-o tranzacție evaluată la 823 de milioane de euro. Frații Pavăl precizează că au intrat în faza negocierilor finale și au ca obiectiv crearea unui lanț integrat, extinzându-se către retailul alimentar.
Acord de negociere exclusivă
Frații Pavăl au comunicat că au semnat un acord de negociere exclusivă cu Grupul Carrefour pentru preluarea operațiunilor din România. Această etapă marchează extinderea portofoliului grupului în sectorul retailului alimentar, bazându-se pe istoricul și expertise în afaceri.
Impactul Carrefour asupra piaței românești
Carrefour este prezent pe piața din România din 2001 și a jucat un rol esențial în modernizarea retailului autohton. Rețeaua locală include 478 de magazine, printre care 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine de tip discount, toate susținute de o prezență online robustă.
Dragoș Pavăl, Președinte Pavăl Holding și Dedeman, a declarat că a urmărit cu interes evoluția modelului de business Carrefour. „Carrefour a reunit o ofertă variată de produse, ceea ce a fost o sursă de inspirație pentru dezvoltarea Dedeman. De asemenea, Carrefour a promovat autenticitatea produselor românești, deschizând uși importante în relația cu producătorii locali. Aceasta este o filosofie în care ne regăsim complet, întrucât un business sănătos se dezvoltă alături de comunitatea care îl susține.”
