Strategia PR a Guvernului
Bolojan a lansat o manevră de PR ingenioasă în contextul austerității. Guvernul a decis să reducă subvenția destinată partidelor politice, iar presa favorabilă a amplificat mesajul prin laude subtile, care au avut un ecou semnificativ. Totuși, această stratagemă nu modifică realitățile financiare. După ajustare, suma pentru 2025 revine, de fapt, la nivelurile normale întâlnite în anii fără alegeri, chiar depășind ușor sumele virate de către stat către partide în 2023. Atunci când se elimină artificiile propagandei, devine evident că nu avem de-a face cu un sacrificiu, ci cu o simplă reorganizare bugetară.
Reducerea bugetului și „sobrietatea” guvernamentală
Anunțul a fost prezentat ca o dovadă de „sobrietate” din partea guvernului: s-a propus o reducere de la 284 milioane lei, bugetați inițial pentru 2025, la 232 milioane lei. Această schimbare pare abruptă și curajoasă, lăsând impresia că și autoritățile economisesc. Însă, perspectiva contabilă nu funcționează în termenii de marketing: suma de 232 milioane lei reprezintă, în esență, o întoarcere la nivelurile non-electorale deja cunoscute.
Austeritatea din 2025 comparativ cu 2023
Dacă analizăm anul anterior alegerilor, 2023, putem observa că noua „austeritate” este, dintr-o manieră cinică, confortabilă. Autoritatea Electorală Permanentă a transmis atunci aproximativ 227 milioane lei, iar partidele au cheltuit în jur de 252 milioane lei, considerând și fonduri din anii anteriori. Astfel, în 2025, după ajustare, suma va fi sub cheltuielile efective din 2023, dar va depăși valoarea transformată de stat în acel an.
Detalii despre reducerea bugetului
Reducerea de 52 milioane lei din proiectul inițial pentru 2025 reprezintă aproximativ 18% din cele 284 milioane lei prevăzute. Totuși, raportată la istoric, noua alocare de 232 milioane lei nu constituie o ruptură, ci o revenire la standardele de dinaintea alegerilor. Ceea ce este prezentat ca un „gest” este, în realitate, o recalibrare la medie.
Gestul de modestie și managementul percepției
Narațiunea „n-am anunțat, n-am făcut paradă” devine astfel o metodă prin care se generează așteptări mari (284 milioane lei), se taie bugetul la un nivel familiar (232 milioane lei) și se lasă zgomotul să facă restul. Astfel, observăm un management al percepției, fără a realiza reforme semnificative în finanțarea politică.
Alertele din statisticile financiare
În 2021, subvențiile au fost de aproximativ 232 milioane lei. În 2022, acestea au crescut ușor, ajungând la circa 256 milioane lei. Anul 2023 a avut virări efective de aproximativ 227 milioane lei, în timp ce cheltuielile partidelor au fost de circa 252 milioane lei, diferența fiind acoperită din rezerve. Toate aceste date subliniază faptul că perioada non-electorală se încadrează între 230 și 260 milioane lei, cu variații între „alocat”, „virat” și „cheltuit”.
Impactul anului electoral 2024
În 2024, care este un an electoral, sumele virate au atins un vârf de aproximativ 386 milioane lei, ceea ce este previzibil pentru un an cu alegeri multiple. De aceea, 2024 nu reprezintă o bază relevantă pentru comparații corecte, ci este o excepție de la reguli.
Perspectiva bugetară din 2025
După ajustare, suma de 232 milioane lei pentru 2025 este echivalentă cu pragul din 2021 și depășește ușor ceea ce a fost virat în 2023. Această situație nu reflectă austeritate, ci o revenire la mediile bugetare asumate, sub o nouă etichetă.
Percepția publicului asupra austerității
Cetățenii sunt conștienți de cum arată cu adevărat austeritatea: tăieri de servicii, înghețarea salariilor, amânarea investițiilor și majorarea impozitelor. Mesajul că „și partidele suferă” din cauza sumei de 232 milioane lei, ce corespunde anilor fără alegeri, este o jignire adusă inteligenței publicului. Aceasta cifră nu indică suferință, ci o întoarcere la normele anterioare.
Problemele fundamentale ale finanțării politice
Fără o schiță de schimbare a paradigmei în distribuirea și justificarea fondurilor, discuția despre „tăieri” rămâne superficială. Subvențiile continuă să fie o rentă politică obscură, cu reguli neclare și control public insuficient, iar economia propusă pentru 2025 nu înseamnă reforme, ci lipsa unor criterii de calitate, stimulente pentru competiție sau descurajarea clientelei.
Iluzia sacrificiului
Manevra de PR a Guvernului Bolojan camuflează o stare de confort. Când se elimină retorica extravagantă, imaginea pentru 2025 seamănă îndeaproape cu anii 2021-2023, iar o comparație cinstită cu anul 2023 arată chiar un avans în raport cu sumele virate atunci. „Sacrificiul” propus este o poveste, nu o politică efectivă.
