Scăderea numărului de deponenți
Statistica Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar arată o reducere semnificativă a numărului deponenților cu depozite garantate. La finalul anului 2024, erau 15,09 milioane de deponenți, iar cifra a scăzut la 14,59 milioane la 30 septembrie 2025. În decurs de nouă luni, 493.197 de deponenți au încheiat relațiile cu instituțiile bancare.
Îngrijorări privind retragerile
Un val atât de mare de retrageri a suscitat întrebări în rândul specialiștilor cu privire la destinația acestor fonduri. Aceștia se întreabă în ce formă s-au redirecționat banii și cum influențează economia. Retragerea capitalului din sectorul bancar, dar și lipsa reinvestirii în circuitul economic, pot avea un impact negativ asupra creșterii economice pe termen lung.
Investițiile pe piața de capital
Dr. Kristine Bago, auditoare financiară, a explicat că marea majoritate a celor 500.000 de deponenți care au renunțat la conturile bancare nu s-au îndreptat spre Bursa de Valori București. La începutul anului, numărul investitorilor de pe piață nu depășea 250.000, iar la sfârșitul trimestrului II, acest număr era de peste 260.000, ceea ce sugerează că retragerile nu au fost direcționate către investiții.
Fondurile de investiții și lipsa de noi investitori
Deși fondurile de investiții au trecut de un milion de investitori, în ultimul an s-au atras doar aproximativ 250.000 de noi participanți. Aceasta sugerează că sumele retrase de deponenți nu au fost direcționate nici către aceste fonduri, un aspect care ridică semne de întrebare cu privire la motivele reale ale retragerilor.
Frica de instabilitate economică
Dr. Bago consideră că frica de instabilitate economică și măsurile fiscale inadecvate au determinat multe persoane să scoată banii din bănci. Aceasta subliniază sentimentul de prudență care îi face pe oameni să prefere păstrarea economiilor „la saltea” decât în conturile bancare, chiar și în condițiile unor randamente mai favorabile.
Impactul inflației asupra economiilor
Aceasta mai explică faptul că banii retrași din depozitele bancare, care oferă randamente foarte mici, vor fi erodați de inflație. Inflația este într-o continuare ascendență, iar tendința este de a se agrava la începutul anului următor, astfel că economiile personale vor pierde din valoare reală.
Necesitățile de consum ale populației
Analistul economic Laurian Lungu comentând asupra situației, afirmă că încetarea relației cu băncile este o reacție normală pentru circa 500.000 de persoane, având în vedere contextul economic actual. „Trăim într-o perioadă în care prețurile sunt în creștere, iar în termeni reali, salariile nu mai cresc la fel ca în anii anteriori. Este firesc ca mulți să aibă nevoie de lichidități pentru a-și acoperi cheltuielile curente,” a explicat Lungu.
Provocările economice și strategii de gestionare
Conform analizei sale, provocările economice cu care se confruntă cetățenii îi determină să caute soluții alternative pentru a-și gestiona bugetele. În perioade de instabilitate, managementul banilor devine esențial, iar opțiunile disponibile pot influența în mod semnificativ modul în care oamenii își alocă resursele financiare.
Perspective pe termen lung
Evaluând efectele pe termen lung ale retragerii acestor sume din sistemul bancar, se evidențiază riscurile pentru stabilitatea economică. Părăsind băncile, banii nu doar că încetează să susțină activitatea economică, dar pot de asemenea provoca un deficit de capital pentru investiții în viitor.
Reacția piețelor financiare
Situția actuală subliniază interdependența dintre obiceiurile de economisire ale cetățenilor și sănătatea economică a unei țări. Dacă tendințele de retragere continuă, piețele financiare ar putea suferi, afectând companiile și economiile familiilor. Ofertele băncilor trebuie să se adapteze rapid la aceste realități pentru a restabili încrederea consumatorilor.
Concluzie
În fața acestor provocări, atât instituțiile financiare, cât și consumatorii trebuie să reevalueze modul în care își gestionează resursele în contextul unei economii în continuă schimbare.
