Andrei Gușă (AUR): 'Ministrul userist Moșteanu acționează în mod iresponsabil. Trebuie demis urgent!'

În ultimele zile, ministrul Apărării a afirmat public că Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) ar fi avut „complicități” cu gruparea condusă de Horațiu Potra. Declarațiile au fost formulate sub forma unei dileme: „complicitate sau incompetență”. „Aceste acuzații au fost lansate în spațiul public fără a fi însoțite de probe, de rapoarte oficiale sau de sesizarea instituțiilor competente, creând un precedent periculos: folosirea suspiciunilor pentru compromiterea unei structuri de intelligence militar“, afirmă parlamentarul AUR, Andrei Gușă.Iată poziția deputatului AUR față de poziția ministrului Ionuț Moșteanu:„În paralel cu acest eveniment grav pentru statul român, au apărut anumite poziționări în spațiul public, după cum vedeți în următoarele rânduri:·       „România primește 16,7 miliarde de euro din fondurile SAFE de la Uniunea Europeană.” – Ionuț Moșneanu·       Atât subsemnatul, cât mai apoi și colegul meu Petrișor Peiu, am contracarat dezinformarea crasă orchestrată de ministrul Moșneanu – „Fake news în presa mainstream! <<România primește 16,68 de miliarde de euro prin programul SAFE.>> Nu primește, ci împrumută!” (https://www.stiripesurse.ro/deputatul-andrei-gusa-fake-news-in-presa-mainstream-romania-primeste-1668-de-miliarde-de-euro-prin-programul-safe-nu-primeste-ci-imprumuta_3810112)·       Președintele Nicușor Dan a sărit în apărarea ministrului Ionuț Moșneanu, ca și contrareacție: „Este pur populism. De ce îți pui paratrăznet pe casă. Ca să nu ia casa foc. De ce ieși cu umbrela când plouă? Ca să nu te plouă? De ce dai bani la Armată? Ca să nu ne atace nimeni? Este pur populism ceea ce spune AUR. Mai mult decât atât, o parte din banii ăștia se vor duce pe infrastructură. Unii bani merg pe Portul Constanța, pentru A7 și A8. E un pachet substanțial pentru România” Prin urmare, bănuiala mea legitimă, bazată pe suspiciuni rezonabile, este următoarea -Declarațiile ministrului nu au rolul de a clarifica situația Potra, ci urmăresc:            •          compromiterea imaginii DGIA;            •          justificarea unei „decapitări” instituționale;            •          înlocuirea conducerii cu persoane obediente politic. Scopul final: facilitarea controlului politic asupra fondurilor SAFE, prin eliminarea oricărei opoziții din interiorul DGIA și DGARM. Programul SAFE – miza reală:            •          SAFE este un instrument european de finanțare (împrumuturi pe termen lung, la costuri reduse) pentru achiziții comune de apărare.            •          România are alocată suma de ~16,7 miliarde €, a doua ca mărime după Polonia.            •          Regulile SAFE sunt stricte:            •          achiziții în cooperare cu alte state membre;            •          minimum 65% conținut european;            •          priorități clar definite (IAMD, muniții, ISR, UAV etc.);            •          audit și control european. SAFE nu este un buget discreționar. Orice tentativă de a-l folosi în scopuri politice expune România la suspendarea finanțării și la proceduri penale. De asemenea, ministrul Moșneanu poate fi inculpat pe art. 404 Cod Penal – Comunicarea de informații false, deoarece a lansat în spațiul public acuzații neverificate care pun în pericol securitatea națională. Conform unor surse credibile, Ambasada SUA a fost surprinsă / îngrijorată de declarațiile ministrului, iar biroul atașat militar al Ambasadă/SUA a cerut clarificări. Iar această cerere este una cat se poate de legitimă, în interiorul NATO, o declarație precum cea a ministrului Apărării – conform căreia DGIA ar fi „complice” sau „incompetentă” – generează riscuri directe și concrete: 1.⁠ ⁠Eroziunea încrederii aliate            •          În NATO, schimbul de informații funcționează pe bază de încredere reciprocă. Dacă un stat membru își acuză public propriul serviciu militar de informații, ceilalți aliați încep să pună la îndoială fiabilitatea canalului DGIA. 2.⁠ ⁠Limitarea accesului la intelligence operațional            •          DGIA participă activ la misiuni comune, inclusiv în teatre externe (flancul estic, Balcani, Africa). O imagine de „complicitate cu grupări paramilitare” poate determina aliații să nu mai partajeze informații critice cu ofițerii români. 3.⁠ ⁠Slăbirea rolului României pe flancul estic            •          O declarație politică de acest tip slăbește poziția României, riscând ca alte state (Polonia, Turcia) să devină preferați ca huburi de intelligence pe est.  Concluzie: În interiorul NATO, o astfel de declarație expune DGIA la suspendarea fluxurilor de informații, marginalizare în structurile comune și pierderea credibilității profesionale, ceea ce afectează direct securitatea României și poziția sa strategică. Dacă ministrul ar fi avut probe privind complicitatea DGIA cu gruparea Potra, singurul cadru legitim era prezentarea imediată a acestora în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Iar înainte de toate, Ionuț Moșneanu era dator să desfășoare o anchetă internă, să prezinte probe iar abia apoi să iasă public. Pentru că nu este în postura unui jurnalist, care își poate permite să arunce insinuări în spațiul public – evident, în baza anumitor dovezi. Postura în care ministrul Moșneanu a pus DGIA – aceea de serviciu secret colaborator cu un grup infracțional organizat -, al cărui lider este plecat din țară, plasează acest serviciu secret într-o postură și obligație de autodesființare. Pentru că DGIA numește atașați militari în cadrul tuturor ambasadelor românești de pe mapamond – dacă a colaborat cu o rețea de crimă organizată – așa cum susține Moșneanu -, aceștia pot să își ia adio de la relaționări, prestigiul lor este ruinat. Dar evident că miza reală constă în controlul celor 16,7 miliarde de euro din programul SAFE, doar așa se poate explica ieșirea cvasi instantă a președintelui Nicușor Dan în sprijinul lui Ionuț Moșneanu. Subiectul real este cum se cheltuiesc banii, și mai ales cine îi cheltuiește. Sigur că în cadrul MApN există un memorandum care atestă cum se vor cheltui acești bani, iar regulamentul programului SAFE este clar și expus mai sus. Dar informațiile mele spun că deja, ministrul Moșneanu – fără să se consulte cu funcționarii din minister – a contactat entități din Franța și din Germania, probabil sugerate de la nivelul Brussels-ului, eventual chiar de Ursula von der Leyden, în scopul achiziționării directe de armament. Totuși, strategia nu este/ar trebui să fie ca prin acest împrumut să se construiască o industrie de armament funcțională în România? La fel cum are și Polonia? În momentul actual cifra de afaceri a industriei românești de armament este de 1 miliard de euro, în condițiile în care alocăm apărării peste 10 miliarde de euro pe an, respectiv prin SAFE împrumutăm aproape 17 miliarde de euro. Trebuie să construim infrastructură necesară unei viitoare înarmări, nu pur și simplu să cheltuim banii pe achiziție de armament, cineva să-și rotunjească buzunarele cu un comision, mergând pe ideea că „proștii de români” plătesc. Fapta ministrului Moșneanu este una de maximă gravitate – din acest moment situația trebuie tratată la nivel de CSAT. Dar în acest punct nu este clar dacă/ce se mai poate repara. Fie se desființează DGIA, fie pleacă ministrul Moșneanu. Iar poziționarea pro-Moșneanu a președintelui Nicușor Dan pe această speță, nebazată pe niciun fel de verificare sau anchetă, este cel puțin dubioasă. În calitate de prim-ministru, Ilie Bolojan trebuie să îi ceară public demisia ministrului Moșneanu, dacă vrea să salveze ce a mai rămas din probitatea morală a guvernului pe care îl conduce“, afirma Andrei Gușă.