Analiza Execuției Bugetare
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, a realizat o evaluare a execuției bugetare pentru primele nouă luni și a concluzionat că „deficitul la 9 luni arată rău”. Câciu subliniază că, deși veniturile obținute din TVA și accize au crescut în acest an, acestea nu se traduc în rezultate favorabile. România se află în pericol de a pierde aproximativ 7,9 miliarde de euro din fondurile europene.
Cifrele Deficitului
„Pe scurt: deficitul la 9 luni arată rău!”, afirmă Câciu. El punctează că cheltuielile primare nete au crescut cu peste 4% comparativ cu anul precedent, în condițiile în care ținta stabilită în fața Comisiei este de 2,8%. Câciu avertizează că nu toată realitatea deficitului este vizibilă, menționând cheltuielile amânate la plată, care se ridică la aproximativ 1% din PIB. Acestea contribuie la evaluarea contabilă ESA, subliniind că analiza superficială a deficitului cash nu reflectă adevărata situație financiară.
Performanța Veniturilor Fiscale
Veniturile fiscale, conform lui Câciu, nu sunt deloc încurajatoare, având o performanță sub așteptări. În special, veniturile din TVA sunt mult sub nivelul inflației, iar accizele nu generează rezultatele scontate. Chiar și contribuțiile sociale se prezintă într-o situație similară. Această stagnare a veniturilor fiscale ridică semne de întrebare asupra eficienței colectării.
Problema Cheltuielilor cu Dobânzile
Câciu subliniază că principalul derapaj în cheltuieli se regăsește la plata dobânzilor. Aproape 80% din creșterea nominală comparativ cu anul anterior se datorează plăților anticipate ale dobânzilor pentru refinanțarea titlurilor de stat. Aceasta reprezintă o cheltuială de aproximativ 10 miliarde lei, care, deși este în afara cheltuielilor primare nete, aduce un cost suplimentar în ceea ce privește finanțarea.
Imprumuturile și Impactul Asupra Finanțelor Publice
Fostul ministru speră că guvernul nu va ajunge în situația de a se împrumuta pentru a acoperi dobânzile, având în vedere că aceasta ar constitui o situație extrem de gravă. În acest context, el subliniază nesustenabilitatea actuale finanțări, care poate afecta stabilitatea economică.
Investițiile Publice în Decline
Câciu își exprimă îngrijorarea cu privire la investițiile publice, care sunt „deplorabile”. El menționează că doar 55% din planurile anuale de investiții au fost realizate în primele nouă luni, un aspect care poate fi atribuit întârzierilor în plata facturilor. Aceste amânări au rolul de a cosmetiza deficitul, dar au efecte negative asupra economiei, putând duce la stagnare și eventual în recesiune.
Pierderea Fondurilor Europene
Referitor la deficit și posibila suspendare a fondurilor, Câciu afirmă că actualul guvern a pierdut deja o sumă considerabilă de fonduri europene, fără a avea nevoie de o amenințare de suspendare. El estimează că în acest an s-au înregistrat pierderi de aproximativ 7 miliarde de euro. În plus, se află în situația de a pierde încă 900 de milioane de euro în următoarea lună, suma totală ridicându-se la 7,9 miliarde de euro. Aceste pierderi echivalează cu contribuția la două autostrăzi.
Problemele Administrative în Guvernare
Câciu subliniază că nu reformele sau absența acestora sunt responsabile pentru situația actuală, ci mai degrabă modul în care este gestionată administrația executivă a țării. Această realitate sugerează că eficiența și responsabilitatea în conducerea bugetului sunt esențiale pentru evitarea deteriorării suplimentare a situației financiare.
Consecințele Economice
Consecințele acestor deficiențe bugetare pot fi severe. Amânarea plăților și subperformanțele în colectarea veniturilor pot contribui la o stagnare economică, afectând astfel stabilitatea generală a țării. În acest context, Câciu face apel la o reevaluare a strategiilor de management bugetar, fiind extrem de important ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu seriozitate.
Apelul la Responsabilitate în Politica Fiscală
Câciu concluzionează printr-un apel la responsabilitate în gestionarea resurselor financiare. Este esențial ca deciziile guvernamentale să fie bine fundamentate și să vizeze relansarea economiei, având în vedere efectele negative pe termen lung ale administrației deficitare. Astfel, transformările necesare în domeniul fiscal și administrativ sunt imperios necesare pentru a preveni o criză economică mai profundă.
